Și să mai fie numit, a doua oară, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Dacă nici ăsta nu mai e ghinion curat pentru gălățeni, eu nu știu ce să mai zic.
Serios acum, să deschidă repede cineva o petiție publică, în care să semnăm pentru mutarea actualului city manager la București, că altfel fotbalistul Marius Humelnicu ne duce direct în neoliticul administrativ.
Dacă nu știați, Humelnicu a reușit, prin nu știu ce minune pesedistă, să fie timp de vreo 10 luni secretar de stat în Ministerul Transporturilor. N-a șlefuit nicio potcoavă de cal mort cît a stat acolo, dar nu despre asta e vorba acum.
Luna trecută mai toată lumea auzise pe surse că Humelnicu va pleca din nou la Ministerul Transporturilor. Avea omul bagajul pregătit. Ceea ce, după cum am scris și aici, pe antidotul.ro, era o chestie bună pentru oraș.
Nu știm ce prostii a făcut Humelnicu între timp, în ce biserică a fluierat sau cu cine s-a aciuat.
Pînă la un punct e treaba lui, numai că e deja o certitudine faptul că Himelnicu a fost prins cărînd tot felul de prostii prin jambiere. Adică băieții din servicii au informat Prim-ministrul României (așa prevede procedura) ce icoane a mai pupat de cînd a fost ultima dată secretar de stat (iunie 2016) și pînă în prezent.
E adevărat că serviciile doar informează și nu dau vreun aviz (pozitiv sau negativ) dar au frazele lor cheie care apar inevitabil cînd ai tot felul de bube dulci în cap.
Mai pe românește, treaba a stat cam așa. Se pare că din motive știute de Humelnicu și alți cîțiva băieți inteligenți, în eventualitatea în care ar fi fost totuși numit (politic) în funcție, Humelnicu n-ar fi pupat un certificat ORNISS, fără de care accesul la informațiile clasificate nu este posibil.
Adică Humelnicu s-ar fi dus la muncă cel mult ca să joace o miuță cu secretarele, să mai împacheteze niște șervețele sau să descopere că apa începe să fiarbă la 100 de grade Celsius.