După o verificare făcută de reprezentanții Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, 18 localități au fost proaspăt incluse pe lista celor care vor primi atestare de stațiuni turistice de interes național sau local. Ce mare scofală e cu această încadrare? Păi, e destul de mare, dacă ținem cont de faptul că noul statut deschide oportunități de accesare a fondurilor europene și perspective economice pe care nu le puteau avea, în condițiile anterioare.
Niciuna dintre cele 18 localități nu este din Galați. De ce ar fi, din moment ce Galațiul nu e un oraș/ județ turistic? Păi, ar fi și Galațiul cu vârf și îndesat, dacă și-ar bate careva dintre autorități capul, dar n-o face.
Cum se agață alții de oportunități
Păi, haideți să analizăm câteva dintre argumentele cu care Consiliul Local din Jimbolia a obținut statutul de „stațiune turistică” pentru acest orășel din Timiș:
„Fiind la granița României, Jimbolia este, pe cale rutieră, un important punct de trecere a frontierei. Din păcate, pe cale feroviară prin punctul de frontieră de la Jimbolia nu se mai efectuează transport de persoane, ci doar de marfă”.
„Prima atestare documentară a Jimboliei apare într-un registru de zeciuială din perioada 1333-1335” (Galațiul are așezări neolitice pe malul lacului Cătușa plus castru roman, la Barboși, n.r.).
„Printre atracțiile turistice ale orașului Jimbolia menționăm:
Muzee și case memoriale
Muzeul Presei „Sever Bocu”; Muzeul „Stefan Jäger” (pictor considerat reprezentativ al șvabilor bănățeni); Muzeul Căilor Ferate; Muzeul Pompierilor „Sfântul Florian”; Casa Memorială „Dr. Karl Diel”; Casa Memorială „Petre Stoica”
În replică, Galațiul se poate lăuda cu Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, Casa Cuza, în care domnitorul a trăit cât a fost pârcălab, Muzeul de Arte Vizuale – primul muzeu de artă contemporană românească din țară, Muzeul de Istorie Paul Păltânea sau Casa Colecțiilor.
Fațade și tururi
„Pe întinderea orașului se găsesc, fie pe fațadele caselor, fie în cadrul porților elemente ce se încadrează în diferite stiluri arhitecturale: clasicist, Art Nouveau, baroc ș.a. Strada Republicii – importanța acestui segment urbanistic constă în faptul că aici se află majoritatea clădirilor cu arhitectură deosebită.
Casele din cărămidă – Casele care au fațada realizată din cărămidă roșie eficientă produsă la fabrica Ceramica din Jimbolia”.
„Turul industrial
Turul industrial prezintă un instantaneu asupra industriei bănățene din perioada interbelică și antebelică cu referiri, pe alocuri, chiar și la tehnologia de producție și la viața socială a muncitorilor. Turul include mai multe locuri în care au funcționat diferite fabrici de produse ceramice, o fabrică de nasturi, un atelier de cioplitor în piatră, o fabrică de calapoade, o fabrică de pantofi. Accentul cade asupra fabricii Bohn, care producea țigle și cărămizi, și a fabricii Dekker, care realiza pălării”.
„Turul vadului comercial
Turul vadului comercial prezintă diferite aspecte privitoare la viața unei localități din Banat în perioada interbelică și antebelică. Se evidențiază afacerile din zona comerțului, care își desfășurau activitatea pe actuala stradă Republicii, odinioară Bulevardul Regina Maria, Deak Ferenc utca sau Floriani Gasse. Turul este revelator pentru oricine este interesat de a înțelege Banatul în perioadele amintite. Se pornește din zona gării și se finalizează la capătul străzii Republicii”.
„O, brad frumos!”, micul as jimbolian
„În Jimbolia există mai multe evenimente cu caracter de repetabilitate: „Zilele Jimboliene” cu o tradiție de douăzeci și doi de ani, festival care se întinde pe o perioadă de trei zile, festivalul internațional de colinde „O, brad frumos!” și „Sărbătoarea de Ignat”, sărbătoare la care măcelarii se întrec în pregătirea bucatelor specifice,”Pomul de Mai”, o sărbătoare tradițională în cadrul căreia pompierii voluntari din Jimbolia duc mai departe moștenirea primită de la șvabi, Ruga Bisericii Ortodoxe și Kirchweih-ul, sărbătoare specifică a comunității de șvabi și care reprezintă hramul uneia dintre cele două biserici RomanoCatolice din localitate.
Turismul este un domeniu în curs de dezvoltatre în orașul Jimbolia în prezent existând 3 structuri de primire turistică cu o capacitate de 100 de locuri de cazare, clasificate la categoria 3 stele”.
Cam așa arată dosarul unei localități atestate drept „stațiune turistică”. În tot județul Galați, o singură autoritate locală a avut curiozitatea și interesul să aplice: Consiliul Local Tulucești. Mizând pe potențialul Pădurii Gârboavele, au obținut calificarea.
În rest, multă liniște.
În prezent există, în România, un număr de 54 de localități declarate staţiuni turistice de interes naţional la care se adaugă alte 112, de interes local.
