Dacă ar fi să-i plesnesc un baston în formă de penis peste bot doamnei Udrea de la Turism, aș face-o nu pentru că a dat 890.000 de euro pe frunza aia furată de pe net, cu titlu de logo. Mi se rupe. Dacă aș fi străin, nu aș vizita România nici dacă ea, la țară mă refer, mi-ar fi adusă acasă, în vila mea duplex din Insulele Seychelles.
Aș pocni-o peste bot pe madam Udrea pentru că insistă în acţiunile ei de promovare a turismului românesc cu enervanții Hagi, Nadia și Ilie Năstase. Trei expirați care se cred mai importanți acum, la bătrînețe, decît au fost atunci cînd făceau și ei o brumă de performanță. Să îi luăm pe rînd, dar succint, căci mumiile astea cărora proștii națiunii nu au apucat încă să le ridice statui nu trebuie băgate prea mult în seamă.
1. Hagi. A fost mare fotbalist pentru că așa au decretat Ov. Ioanițoaia, Dumitru Graur și Cornel Pumnea. Pe Pumnea îl înțeleg, căci și-a luat pumnea la greu în cap la mineriada din ’91, dar primii doi nu au nici o scuză. În afară de golul ăla întîmplător cu Columbia, din 1994, la mondiale, Hagi s-a făcut remarcat doar prin niște ratări monumentale, inclusiv ca antrenor. Lui Hagi i-ar mai trebui cel puțin două vieți de fotbalist ca să ajungă să îi facă ghetele lui Dobrin și o veșnicie ca să poată măcar să viseze să facă ceea ce a făcut Maradona timp de cinci minute în cel mai prost meci al vieții lui de geniu drogat.
Nadia a luat un 10 și-a murit, iar Năstase a blătuit un meci și s-a îmbogățit
2. Nadia a luat și ea un 10 pe vremea cînd tabela de marcaj arăta ca pe terenul Portu Roşu, şi cu asta s-a încheiat marea ei carieră de gimnastă. După acel “10” de la Montreal, din 1976, Nadia nu a mai fost în stare nici să facă şpagatul ca Mircea Badea, darămite să execute o tumbă cum făceam eu în clasa a IV-a. Dacă ar fi să remarc ceva la Nadia anului 2010 ar fi ridurile alea hidoase de la gît şi pomeţii căzuţi în barbă. Bă, deci pentru o femeie care dispune de tone de bani şi care cică duce o viaţă sportivă, Nadia nu are nici o scuză pentru faptul că arată ca un hoit viu la doar 56 de ani ai ei. Dispari, vis urît!
3. Despre Ilie Năstase ce dracu să mai zic. Am mai spus aici, pe antidotul.ro, că mi se pare un moşneag penibil, care dă limbi virtuale gagicilor de 25-30 de ani, ca să creadă lumea că el încă mai poate desena un număr fără să țină creta Viagra în mînă. Priviţi-l pe Ilie Năstase (foto sus) cît de dărîmat este cu pungile alea de 1 leu sub ochi, care se asortează perfect cu chica aia de cocalar internaţional. Deşi au trecut aproape 40 de ani de atunci, Ilie Năstase încă trăieşte şi cîştigă bani de pe urma unor victorii facile, în nişte turnee de Mare Şlem (US Open în 1972 şi Roland Garros în 1973). Nimeni nu suflă însă un cuvînt despre felul în care Năstase, dimpreună cu Ţiriac, a dat cu racheta-n ciori în finala Cupei Davis, din 1972, disputată la Bucureşti împotriva americanilor. Probabil că ăla a fost primul blat la nivel înalt din istoria României, ce avea să îi transforme pe Ilie Năstase şi Ion Ţiriac în oameni bogaţi, care, nu-i aşa, au cîştigat fiecare dolar cu sudoarea frunţii.