O pîine ca lumea nu găseşti în oraşul ăsta! Şi nu e de mirare, din moment ce producătorii de pîine din Galaţi sînt ori frizeri rataţi, ori ingineri fără facultate. Am cumpărat pîine de la toţi crescătorii de aluat din Galaţi. Mă refer la ăştia importanţi, care contează pe piaţă (Galmopan, Arcada şi Gamacris), nu la brutarii de cartier. Fără excepţie, toţi fac pîine la fel de proastă, pe care şi porcii ar scuipa-o în troacă. Iar aici nu mă refer neapărat la gust, căci pîinea nu-i cozonac, ca să ne apucăm să facem disertaţii pe marginea mirodeniilor, a combinaţiei de stafide-cacao sau de nuci cu cireşe. Este vorba de aluat, frate, despre coca aia banală, pe care producătorii de pîine o bagă în cuptor sau în ce naiba rumenesc ei marfa lor de 2 lei vechi.
Am să încep cu Galmopan. Nu mi-a luat mult timp ca să ajung la concluzia că face cea mai nesuferită pîine dintre toţi. Habar n-am ce anume pune (sau mai bine-zis ce nu pune) patronul Galmopan, Petrică Herăscu, în pîine de reuşeşte să o facă atît de nasoală. De exemplu, pîinea graham-feliată, la 10.000 de lei vechi. Duminica asta, dracu m-a pus să cumpăr o astfel de pîine. În fotografia alăturată puteţi vedea cum arătau 90% din feliile altfel frumos ambalate. Ce dracu să faci cu o aşa felie de pîine? Poate doar un senviş strecurat, dar pentru asta trebuie să ai răbdare să te dedici activităţii în sine. Am vrut să mă duc cu pîinea în braţe la OJPC, să-i reclam pe cei de la Galmopan, dar era duminică şi, spre ruşinea mea, m-am lăsat pradă comodităţii.
Zîmbeşte, pîine va fi mai rău!
Şi cei de la Arcada merită daţi pe mîna autorităţilor, că şi-aşa nu vor păţi nimic şi oricum li se rupe lor de avertismentele (amenzile) celor de la OJPC. Şi asta pentru că producţia de pîine nu înseamnă nici 1% din profitul realizat de SC Arcada Company SA, patronată de Spiru Mantu şi Mihai Humă. Cei doi cîştigă zeci de milioane de euro anual din întreţinerea căilor ferate şi construcţii de poduri, aşa că puţin le pasă că “pîinea de Arcada” se sfărîmă, de zici că-i făcută din firimituri. Îţi trece şi mama foamei cînd vrei să tai o felie din pîinea Arcada. Desigur, poţi să iei şi pîine gata feliată de la Arcada,dar trebuie să ştii că vei primi o porţie dublă, poate chiar triplă de firimituri. În aceiaşi bani.
De la Gamacris, de ce să spun minciuni, nu am mîncat pîine decît de vreo 4-5 pîine. Dar nu mi s-a părut cine ştie ce. Se sfărîma, başca era atît de rumenită, încît am crezut că brutarii s-au luat de băut în ziua respectivă şi şi-au adus aminte că au pîine în cuptor abia după al patrulea bidon de bere.
Am înţeles că în anumite comune din judeţ există brutării, care încă mai fac pîine adevărată, la vatră. Cum mîncam cînd eram mic, în vremurile cînd încă aveam bunici pe care să-i vizitez. Aceşti mici producători nu au loc pe piaţa din oraş, în primul rînd pentru că distribuitorii au blatul făcut cu Galmopan, Arcada, Gamacris etc. Într-un fel, noi, ăştia care nu ne putem lăsa de mîncat pîine, sîntem obligaţi să halim pîine găurită (de zici că-i covrig) sau care se sfărîmă în momentul în care o feliezi. E bine, totuşi, că avem de unde alege, că există o tonă de mizerii pe piaţa de panificaţie!