Primul an de funcționare pentru podul de la Brăila a generat un impact economic semnificativ. Dobrogea a înregistrat o creștere economică semnificativă: afaceri +16%, profituri +9%, angajări +3%.
Datele sunt prezentate într-o analiză realizată de Clever News Center cu datele platformei Termene AI.
Pentru a vedea dacă podul peste Dunăre a avut un impact pozitiv, s-au analizat afacerile care sunt avantajate cel mai mult de lucrarea de infrastructură. Este vorba de turism și de transporturi.
Sectorul transporturilor, direct influențat de noul pod, a înregistrat în Dobrogea o creștere a cifrei de afaceri cu 17,96% și a angajaților cu 7,99%.
La turism, cifra de afaceri a crescut în Dobrogea cu 15,56%, iar în județul Constanța cu 16,19%.
Numărul turiștilor români de pe litoral a fost mai mare în vara lui 2024 față de precedenta.
Vara 2023: Aproximativ 1,56 milioane de turiști români au ales litoralul românesc ca destinație de vacanță.
Vara 2024: Numărul turiștilor a crescut cu 8,5%, ajungând la aproximativ 1,7 milioane de persoane.
Podul de la Brăila, sprijinit cu ironii
Podul peste Dunăre în zona Galați – Brăila se putea face încă de la începutul anilor 2000, cu finanțare chineză. Dacă ar fi dorit și guvernul condus atunci de Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat în 2019 de ce nu a sprijinit proiectul, fostul premier a răspuns cu mișto-uri: „cum să-l sprijin, cu umărul?”
La finalul guvernării lui Adrian Năstase, o societate din China s-a angajat să construiască, prin finanțare proprie, podul. În 2006, după doi ani de guvernare Tăriceanu, ambasadorul Chinei în România spunea că interesul firmei este în continuare ridicat. Doar că partea română nu dorea să execute partea ei de lucrări, respectiv să lege podul de principalele artere de circulație.
„Compania chineză este în continuare gata să facă acest proiect. A investit deja (în studiul de fezabilitate, n.r.). Mingea este la partea româna”, declara Xu Jian, ambasadorul Chinei, în timpul vizitei făcute în Galați, în 2006.
Valoarea estimată a lucrării era de aproximativ 400 de milioane de dolari. În prezent, a depășit un miliard.
Deși exista un precontract semnat între români și chinezi încă din guvernarea precedentă a lui Adrian Năstase, nu s-a trecut de studiul de fezabilitate.
Întrebat în 2011 de ce a fost ratat proiectul podului în timpul mandatului său de premier, Tăriceanu a spus că nu răspundea unor necesități stringente.
„De finanțări nu ducem lipsă. Problema este ca orice proiect să răspundă unor necesități. Cei de la Ministerul Transporturilor, odată întrebați domnule, podul asta care traversează Dunărea dintr-o parte are Galațiul și Brăila, dar în partea ailaltă de ce ne leagă, unde duce? La această întrebare, răspunsul a fost vag. Așa, hai să ne apucăm să facem un pod, se poate, dar el trebuie să răspundă unor necesități. Și nu răspunde acestor necesități”, susținea Tăriceanu.
