Directorul clubului CSM Dunărea Galați, Mihai Brandabur, a susținut astăzi (marți) un soi de conferință de presă, la care au participat jurnaliști de la Viața Liberă, Digi 24 Galați și subsemnatul.
Cu directorul Brandabur avusesem încă de ieri (luni) un schimb mai dur de replici la telefon, cînd m-a sunat ca să mă acuze că l-am făcut hoț.
L-am rugat să recitească articolele scrise de subsemnatul și să îmi spună și mie unde apare cuvîntul hoț. Păi, cică asta se înțelege – mi-a spus Mihai Brandabur.
E, asta-i altă discuție, căci de asta e frumoasă limba română, fiindcă fiecare înțelege ce vrea, deși cu toții am citit același text.
Directorul Mihai Brandabur și-a găsit scuze la absolut toate reproșurile care i-au fost aduse astăzi.
Practic, dacă îl ascultai pe Brandabur, aflai că și el e o victimă, că ar fi făcut el multe pentru echipa de hochei Dunărea Galați, numai că nu îi permite legea să facă anumite lucruri, căci clubul este departamental, că nu are voie aia, că nu poate aialaltă.
E clar, din punctul meu de vedere, Mihai Brandabur este depășit de situație. Poate că nu e un tip rău intenționat (vorba aia, nu l-a acuzat nimeni că ar fi hoț), dar este limpede că e blazat (are 19 ani de cînd e directorul clubului), văduvit de idei și de puterea aia de muncă specifică oamenilor entuziaști, care vor să lase ceva în urma lor.
I-am explicat lui Mihai Brandabur că nu am absolut nimic cu el ca persoană, că nu vreau să îi iau locul la club (aici s-a prins că am glumit!), ci doar constat ca simplu cetățean și ca om care am jucat hochei vreo 7 ani, la Galați, că vremea lui s-a dus.
La care Brandabur mi-a spus că numai el știe cît s-a sacrificat pentru clubul Dunărea Galați, că sînt numai 4 angajați la club, că nu mai știe în cîte locuri să se împartă. Destul de subtil, Mihai Brandabur a vrut să ne spună că nu ar fi rău să i se facă statuie (am glumit!).
Iată mai jos cele mai importante declarații ale directorului Mihai Brandabur
Despre demisie: Nu am de ce să-mi dau demisia, atît timp cît ştiu că am fost corect şi am făcut tot ce mi-a stat în putere să susțin activitatea echipei din 1998 pînă acum trei ani, cînd au venit şi alții să ne ajute pentru a putea face performanță.
Despre banii datorați jucătorilor: Am avut probleme cu plata salariilor pentru că banii de la Primăria Galați i-am primit abia la jumătatea lunii mai 2017. Din ianuarie 2017 și pînă în luna mai 2017 am stat pe banii de la minister. Acum, dintre români mai sînt cu restanţe gălățenii Radu Viorel şi Alexandru Ionuţ Munteanu, din martie cred, pe care îi rezolvăm curînd. Mai sînt şi cei patru veniţi de la Steaua, pe luna martie, pe ei putem să-i plătim numai din sponsorizări. Restanţe mai mari, începînd cu luna februarie, mai sînt la Donika, Rasulov şi Kolyada, pe care nu-i putem plăti direct, fiind extracomunitari. Ei pot fi plătiţi doar din sponsorizări şi aici a fost o problemă, căci unul dintre sponsori s-a retras. Tancrad, căci despre ei este vorba, ne-a spus în luna martie că nu ne mai poate da ultima tranșă de bani. Iar Tancrad ne sponsoriza cu suma de 20.000 de lei lunar. Dar mai avem un contract cu alt sponsor (Bauer) şi sperăm că pînă la sfîrșitul lunii iunie să achităm toate restanțele.
Despre cele 800 de crose cumpărate într-un an: Nu este adevărat. La Dunărea s-au folosit 380-400 de crose, în 7 luni de zile, la 80 de meciuri și 2 antrenamente pe zi. La Miercurea Ciuc și Brașov s-au folosit tot așa, 350 de crose, dar asta pînă la finala campionatului. Credeți că a vîndut Brandabur crose, sau ce? Aaaa, că poate un jucător a mai luat o crosă și a vîndut-o… habar nu am, dar deja o dăm în alte chestii.
Despre site-ul mizerabil al clubului Dunărea: Credeți că eu nu aș vrea să avem un site ca lumea (în 3 ani, Brandabur nu a mișcat un deget în acest sens – n. r.)? Dar cine să îl facă și mai ales cum să îl plătesc pe omul ăla? Legea nu ne dă voie. Este foarte greu, căci funcționăm după legile făcute de minister și sîntem bugetari. Nici masor nu am putut să angajăm, nici măcar un antrenor secund nu am putut lua după moartea lui Teo Mocanu. Este foarte greu, așa din gură se pot spune multe, dar în practică totul se complică.
Despre faptul că nu l-a mai folosit pe Lakosil în ultimele meciuri din Liga Mol: Este adevărat că după ce portarul Lakosil a plecat de la noi, am avut seria aia urîtă de meciuri pierdute în deplasarea din Ungaria, în Liga Mol. Dar nu mai avea rost să îl ținem pe Lakosil, căruia trebuia să îi achităm salariul pe trei luni, adică 7.500 de euro în total (2.500 de euro lunar – n. red.) pentru alea trei meciuri din Ungaria. Lakosil a venit și mi-a zis că are ofertă din Anglia și că mai bine să îl las să plece. Oricum în campionatul național nu îl puteam folosi, ci numai în Liga Mol, unde nu mai aveam șanse la play off, așa că l-am lăsat să plece, iar noi am economisit niște bani. Nu cred că din cauza plecării lui Lakosil au zis cei din Liga Mol că am desconsiderat competiția (în poză mai jos aveți comunicatul dat de cei de la Liga Mol – n. red.). De fapt, eu cred că ei nu s-au supărat nici din cauza distanței prea mari pe care trebuiau să o facă pînă la Galați, ci pentru că au văzut că le-am pus probleme, că i-am bătut de cîteva ori, lucru la care nu se așteptau.
La final, l-am întrebat pe directorul Mihai Brandabur care mai e rolul lui în schemă dacă aia nu poate face, dacă aialaltă nu este lăsat de lege ș.a.m.d. I-am spus că, din punctul meu de vedere, el este un biet administrator care ia banii dintr-o parte (primărie, minister) și îi împarte pe căprării, nu și un manager care să vină cu idei, să aibă o viziune pentru dezvoltarea echipei. Iar Brandabur mi-a confirmat că așa este, că e un fel de administrator. Păi, stați puțin, i-am mai spus lui Brandabur, dar ce faceți d-voastră poate face orice absolvent de 12 clase, care nu știe ce anume scrie în DEX în dreptul cuvîntului manager. Fază la care el a trecut la altă întrebare.
