Parcul Viva, inaugurat de primarul Marius Stan în noiembrie 2013, suferă zilele acestea la capitolul pod. E vorba de podul de lemn (bănuiesc, de fapt sper, că șipcile alea sînt de lemn și nu din vreun alt material ieftin și dubios) de deasupra lacului cu pești care arată de parcă o rachetă rusească a trecut de scutul antirachetă amplasat de americani la Deveselu.
Zona respectivă, unde șipcile de lemn se prezintă mai prost decît dinții unei babe știrbe, a fost de altfel prost semnalizată în sensul că pe două bucăți de sfoară au fost atîrnate la mișto două foi A4 pe care scrie: “Accesul interzis!”. Asta dacă nu bate vîntul să le bălăngăne, caz în care nu se vede nimic.
Interesant e că la inaugurare Octavian Mercouffer (n.a. proiectantul parcului) se lăuda cu faptul că podul cu pricina (ca și celelalte obiective din parc) este făcut din materiale de cea mai bună calitate. Care vor rezista fără nici o problemă în timp. Iar Marius Stan, care a girat pentru el (la urma urmei i-a dat două parcuri pe mînă pentru a le amenaja), promitea același lucru.
Acum, din moment ce podul e șvaițer și parcul a beneficiat în tot acest timp de pază, putem bănui că ceva e în neregulă la calitatea materialelor, nu? Chiar și așa, ne întrebăm cît vor dura reparațiile și cine va plăti pentru ele? Întrebare justificată căci dacă reparațiile la un stîlp dărîmat de o mașină în centrul orașului au ținut vreo trei săptămîni, iar urme de moloz se mai pot încă vedea și acum lîngă noul stîlp, cine știe cît poate să ia înlocuirea unor șipci. Asta dacă nu cumva Marius Stan, atunci cînd a auzit pronunțat cuvîntul pod, a făcut iar o criză de nervi și a dat ordin ca din respect pentru defunctul tunel nenăscut, podul din Parcul Viva să rămînă în paragină.