Dacă în primele săptămîni de campanie Eugen Durbacă n-a fost considerat un pericol de alde Stan, Ciumacenco și Pucheanu, iată că după ce s-a aflat (conform unor sondaje) că e pe locul doi, după Ciumacenco, toată lumea a început să-i care pumni și picioare.
Așa se face că de cîteva zile, Durbacă a început să primească lovituri sub prostată, cam din toate pozițiile. Și cum principalele probleme ale candidatului ALDE sînt de ordin penal, uite că au început să-i apară din dosare.
Aflăm astfel, rpintr-un comunicat de presă semnat de Eduard Vasilache de la PND (o săgeată desigur, cu siguranță altcineva este în spate) despre o condamnare a lui Eugen Durbacă din 19.03.1992
Mai exact, e vorba de condamnările penale suferite de Eugen Durbacă în 1992, în calitate de fost director comunist al companiei de transport Intreprinderea de Utilaj Greu Construcții Galați, care opera în sfera combinatului siderurgic Sidex.
“Conform procurorului de caz, Mircea Năzare, inculpatul Eugen Durbacă era trimis în judecată pentru comiterea a cinci infracțiuni de abuz în serviciu și a unei infracțiuni de delapidare. Alături de el mai erau judecați Toader Ambrino și Victor Manoliu.
Faptele penale din dreptul lui Durbacă vizează activitatea sa ca director comunist al Întreprinderi de Utilaj Greu şi Construcţii (IUGC) Galaţi, actualul Atlas, după cum rezultă din rechizitoriul întocmit în 1991 de procurorii gălăţeni. Prima faptă de care a fost acuzat este cea de delapidare: în luna martie 1987, fostul prim secretar al judeţului, Carol Dina ( senator PRM în perioada 2000 – 2008) l-a rugat pe Durbacă să trimită câţiva dintre subordonaţi să renoveze apartamentul unei prietene din Bucureşti. Meseriaşii au plecat cu tot cu materialele din IUGC Galaţi, scoase din magazie şi justificate prin bonuri false cum că ar fi fost folosite la lucrări de întreţinere prin secţii. Prejudiciul total adus întreprinderii a fost de 31.704 lei.
În 1988, Eugen Durbacă era acuzat că a reţinut în mod abuziv 10% din premiile, gratificaţiile şi beneficiile cuvenite tuturor salariaţilor din care s-a constituit un fond necontabilizat, suma strânsă doar în timpul urmăririi penale din 1989 fiind de 961.195 de lei (în condiţiile în care un salariu mediu în acea perioadă era de aproximativ 2.500 de lei). Banii erau folosiţi pentru echipa de fotbal Mecanosport.
Tot în 1989, au fost editate şi vândute ilegal angajaţilor legitimaţii de susţinător al echipei de fotbal Mecanosport, pentru care fiecare angajat era obligat să achite 100 de lei, suma totală strânsă fiind de 343.200 de lei, Durbacă fiind trimis în judecată în 1991 pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
În mai 1988, directorul IUGC Galaţi cumpăra două şalupe, Cernişoara şi Jet-8, în valoare totală de 400.000 de lei, ale căror reparaţii au mai costat 140.000 de lei. Vasele fiind prea mari pentru activităţi sportive, putând fi utilizate doar la agrement, Durbacă a fost trimis în judecată, pentru abuz în serviciu, în 1991″, se precizează în comunicat.
De asemenea, în alte două dosare fostul șef al IUGC era acuzat că a făcut pe banii companiei, în ateleriele de sculerie şi tîmplărie, diverse obiecte pe care le oferea cadou conducerii ţării şi a judeţului precum şi faptul că şi-a făcut tot pe banii societăţii o uşă de stejar pentru apartament.
În sentința publică din 19 martie 1992, cu Ioan Apostu președinte și Rodica Miron – judecător, Eugen Durbacă a fost condamnat în total la 6 ani și 6 luni de închisoare.
Numai că dosarul a luat calea Bucureștiului și, surpriză, s-a cam pierdut pe drum semn că niște băieți cu trese au avut grijă de tovarășul lor.