Aurel Stancu se pune cu antidotul.ro |
Aşa cum am promis, l-am sunat ieri pe jurnalistul Aurel Stancu (fost la Viaţa liberă, actualmente patron de televiziune care nu emite nimic), pentru a afla cînd, cum, unde şi de ce a ameninţat-o şi hărţuit-o sexual pe Ludmila Doicu, după cum aceasta a susţinut inclusiv într-o reclamaţie făcută la Secţia 2 de Poliţie Galaţi. Aurel Stancu a fost vizibil deranjat de cele apărute pe antidotul.ro, dar mai bine să vedem ce a avut de spus.
1) Despre Ludmila Doicu: “D-na Doicu a lipsit nemotivat de la serviciu 15 zile plus alte 12, deci în total 27 de zile. Nu mai spun că a strîns redacţia în jurul ei şi i-a anunţat pe toţi că această televiziune va muri, că nu mai sînt bani. I-am sugerat să-şi dea demisia, ca să mai ia şi ea un ban că are doi copii de crescut, să nu-i desfacem contractul de muncă cu litera i. De atunci nu a mai venit la serviciu, ăsta-i adevărul.”
2) Despre acuzaţiile Ludmilei Doicu: “Eu tot timpul i-am vorbit frumos. Cum să-i spun eu unei femei că îi sucesc gîtul? Cine mă cunoaşte, ştie că astfel de acuzaţii sînt aberante. În plus, am înţeles că d-na Doicu obişnuieşte să acuze că este hărţuită, ameninţată şi mai ştiu eu ce.”
3) Despre articolul de ieri: “Nu este prima dată cînd dumneavoastră publicaţi articole despre persoana mea, articole care sînt o înşiruire de aberaţii şi calomnii odioase. Aşa că am decis să vă dau în judecată. Chiar acum avocatul meu listează articolele scrise despre mine şi chiar vreau să văd cum o să probaţi cele scrise. Domnule Grosu, aţi scris că fata mea, care este gravidă, a luat bani de la Andrei Lişinschi. Fals, ea a făcut acest lucru din convingere, a fost voluntariat. La fel, l-aţi jignit pe prietenul meu Theodor Parapiru că ar fi scris el textele publicitare pentru Lişinschi. Încă o dată aţi greşit: eu le-am scris, nu mi-e ruşine s-o recunosc. După asta, aţi scris că eu am fost plătit cu 2.000 de euro pe lună de Lişinschi, ceea ce iarăşi este o minciună. Eu nu am luat nici un leu de la Lişinschi. Domnule Grosu, faptul că scrieţi atît de des despre mine mă face să cred că sînt cineva, că sînt puternic. Şi chiar sînt… Singurul meu regret este că am fost atît de dobitoc încît nu am făcut afaceri cu Sidex-ul, deşi puteam să mă îmbogăţesc. Acum toţi, inclusiv dumnevoastră, faceţi mişto de mine, iar eu nu am scos nici măcar un metru pătrat de tablă din Combinat.”
4) Despre televiziunea pe care o patronează: “Aţi scris că nu emite nici măcar purici? E, vreau să vă spun că în cel mai scurt timp vom da drumul la treabă!”
5) Despre antidotul.ro: “Am văzut că aveţi un site frumos, citit de multă lume, dar e păcat de felul în care scrieţi. Eu mai intru, dar nu scriu comentarii, nu am treabă. Vă urez succes, iar acesta este ultima discuţie pe care o port cu dumneavoastră. Ne vedem la Tribunal, domnule Grosu!”
Aşadar, trebuie să mă pregătesc de proces. Nici o problemă, sînt gata şi chiar în stare de orice. Ameninţările cu procese, cu moartea sau chiar cu viaţa nu mă mai impresionează cam de pe vremea cînd scriam despre Marian Ivan (Dumnezeu să-l ierte), care îmi zicea că o să mă arunce în Dunăre. Asta se întîmpla undeva în anul 2000, pe vasul “Mureş”, al lui Ceauşescu.
Numai bine, domnule Aurel Stancu, căci nu am apucat să vă transmit la telefon, pentru că aţi închis în timp ce vorbeaţi.