Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Guvernul pare să ia decizia gospodărească de a face vara sanie și iarna car. Mai exact, să pregătească infrastructura Tecuciului astfel încât situații ca acum 15 ani, când jumătate de oraș a fost sub ape, să nu se mai repete. La o privire mai atentă, e mai mult simulare decât rezolvare.
Mai întâi, vestea bună (cel puțin aparent): este în lucru o Hotărâre de Guvern privind aprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați”.
Mai exact, Executivul se pregătește să aprobe caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții. De ce ar fi nevoie de „reducerea riscului de inundații”?
Puțină istorie: Ca urmare a îndiguirii râului Bârlad și a râului Tecucel la confluența cu râul Bârlad, apa din ploaie nu se poate scurge natural în râul Bârlad și este colectată atât prin sistemul de canalizare pluvială a orașului, cât și prin canalele de desecare aflate la baza digului și evacuate gravitațional și, când apa în râul Bârlad depășește un anumit nivel, de către două stații de pompare.
La ploile din 2007, lucrurile au mers atât de prost că jumătate din oraș a ajuns sub ape.
Nici prezentul nu e mai luminos: acum funcționează doar o stație de pompare din două, cu o singură pompă, și aceasta acționată manual. Celelalte echipamente sunt nefuncționale și, chiar dacă ar lucra la parametriu optimi, s-a dovedit că sunt insuficiente.
Ca și cum nu ar fi de ajuns, raportul guvernamental arată că albia râului Tecucel, amenajată pe cca. 4.6 km pe zona municipiului Tecuci, este colmatată. Podul 1 peste DN24 are suficientă secțiune de curgere, podurile de cale ferată CF 2 și 3 pot tranzita debitele cu probabilitatea de 5% și 2% în regim natural. „Probleme apar la celelalte poduri 4÷8, care sunt colmatate și care nu pot tranzita fără probleme”, se arată în expunerea de motive.
Așadar, motive să se-apuce de lucrări ar fi destule. Ce nu se știe deocamdată este de unde și când vin banii. Faptul că problema banilor e pasată în curtea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad nu mai e treabă gospodărească, ci seamă mai degrabă a „noi ne facem că încercăm, voi rugați-vă să aveți noroc”.