După o săptămână de revoltă pe Facebook, petiții, acuzații de „măcel” și două proteste cu participare modestă, Primăria Galați a organizat azi o conferință de presă dedicată arborilor de pe Faleza Dunării. Alături de primarul Ionuț Pucheanu au venit, specialiștii care au realizat componenta peisagistică și expertul de mediu.
Oficial, conferința trebuia să prezinte date despre proiectul de modernizare a Falezei. Și a fost o prezentare, lungă, tehnică și plictisitoare. În realitate, administrația a fost obligată să răspundă scandalului izbucnit în spațiul public după apariția informației că aproximativ 900 dintre cei 1.904 arbori existenți ar urma să fie eliminați.
Explicațiile erau necesare. Ar fi fost însă mult mai utile dacă veneau înainte ca marcajele cu „X” roșu să apară pe copaci și Facebook-ul să pornească drujbele virtuale.
De unde a pornit scandalul celor 900 de copaci
Scandalul a pornit după apariția în spațiul public a informației că documentația de mediu permite eliminarea a cel mult 900 dintre cei 1.904 arbori inventariați pe Faleză.
Cifra a fost preluată de publicații, politicieni din opoziție și utilizatori ai rețelelor sociale. În numai câteva zile, limita maximală din acordul de mediu s-a transformat într-un verdict definitiv: 900 de copaci sănătoși vor fi tăiați, Faleza va fi betonată, iar Galațiul va deveni „orașul fără umbră”.
Discursul a alunecat rapid de la întrebări legitime despre protejarea arborilor maturi la „măcel”, „distrugerea pădurii urbane” și acuzații politice greu de demonstrat. Au apărut petiții, chemări la protest și două manifestații cu o participare modestă.
Primarul spune că 900 este o limită, nu o țintă
Ionuț Pucheanu susține că documentul de mediu prezintă scenariul maximal, nu numărul definitiv al arborilor care vor fi tăiați.
„Cifra pe care ați văzut-o în autorizația de mediu este una estimativă și maximală. Nu este un deziderat. Nu este o cifră pe care o urmărim!” (Ionuț Pucheanu).
Potrivit explicațiilor sale, dintre arborii luați în calcul pentru eliminare:
- 200 sunt bolnavi sau uscați;
- 120 sunt oțetari, considerați specie invazivă;
- 70 sunt corcoduși;
- 43 sunt duzi;
- 50 sunt plopi, considerați vulnerabili la furtuni și cu potențial alergen.
În total, sunt 483 de arbori despre care Primăria spune că ar trebui îndepărtați indiferent de realizarea noilor amenajări.
Pentru ceilalți, administrația promite că decizia va fi luată punctual. Constructorul și proiectanții ar urma să încerce ocolirea arborilor sănătoși prin modificări locale ale lucrărilor sau, acolo unde este posibil, transplantarea lor.
Asta înseamnă că nu toți cei 900 de arbori trecuți în acordul de mediu vor fi obligatoriu tăiați. Deocamdată, însă, nu știm nici câți vor fi salvați.
Ce înseamnă „X”-ul roșu de pe copaci
Marcajele apărute pe arbori au alimentat ideea că sentința a fost deja pronunțată. Primăria afirmă însă că un copac marcat nu este automat condamnat.
Marcajele indică arborii identificați de proiectanți și constructori ca fiind expuși intervențiilor. Fiecare situație ar urma să fie analizată în teren înaintea luării deciziei finale.
Până acum nu a fost tăiat niciun copac, potrivit autorităților. Lucrările observate pe Faleză sunt decopertări necesare măsurătorilor și pregătirii șantierului. Tăierile ar urma să înceapă în toamnă.
Explicația Primăriei reduce dimensiunea apocalipsei anunțate pe Facebook, dar nu rezolvă toate necunoscutele. Întrebarea importantă rămâne câți arbori maturi și sănătoși vor fi salvați prin adaptarea efectivă a proiectului.
Mai puțin spațiu verde, mai mult loc pentru sport și promenadă
Primăria promite plantarea a 3.020 de arbori. Dar această cifră nu poate fi pusă pur și simplu în balanță cu numărul copacilor eliminați. Un puiet nu înlocuiește imediat un arbore matur. Nici ca umbră, nici ca efect asupra temperaturii și calității aerului. Va fi nevoie de ani pentru ca noile plantări să ofere beneficii comparabile.
Pe de altă parte, nici reducerea suprafeței încadrate ca spațiu verde nu înseamnă automat că peste două hectare vor fi acoperite inutil cu beton.
Bilanțul teritorial prezentat la conferință arată că spațiul verde va scădea de la 156.179,77 mp la 135.343,17 mp, adică cu 20.836,60 mp. Ponderea sa în suprafața studiată va coborî de la 79,03% la 68,48%.
Arhitecta proiectului a explicat însă ce se va întâmpla cu o parte importantă a acestei suprafețe. Pe întreaga lungime a Falezei vor fi amenajate, una lângă alta, o pistă pentru biciclete și una pentru alergare, fiecare cu o lățime de doi metri. Separat va exista o pistă pentru role, la care se adaugă aleea pietonală.
Suprafața destinată circulațiilor și altor amenajări va crește astfel de la 38.625,52 la 60.564,41 mp. Vor apărea și locuri de joacă, puncte de belvedere, piațete și alte spații de recreere.
Așadar, cele două hectare nu dispar pur și simplu sub betoane, ci primesc o altă utilitate. Este prețul unei Faleze care nu va mai fi doar o întindere verde traversată de câteva alei degradate, ci un spațiu amenajat pentru plimbare, alergare, ciclism, role și petrecerea timpului liber.
Discuția legitimă nu este dacă orice metru de spațiu verde trebuie păstrat cu orice preț, ci dacă această transformare păstrează un echilibru rezonabil între natură și funcțiile unei faleze urbane. Cu aproape 70% din suprafață rămasă verde și peste 3.000 de arbori promiși la plantare, proiectul nu descrie o platformă de beton. Va fi însă o Faleză mai intens amenajată, iar succesul ei va depinde de calitatea lucrărilor și de protejarea arborilor maturi care pot fi salvați.
Ce va apărea pe noua Faleză
Proiectul de aproximativ 226 de milioane de lei prevede modernizarea Falezei inferioare și superioare, consolidarea taluzului și a malurilor, refacerea circulațiilor pietonale și amenajarea unor spații noi pentru petrecerea timpului liber.
Noua Faleză ar urma să aibă, între altele:
- locuri de joacă;
- puncte de belvedere;
- șapte chioșcuri;
- două toalete publice;
- alei și trasee pentru biciclete;
- fântâni și zone de odihnă;
- scene, foișoare și spații pentru activități;
- mii de arbori și plante din specii considerate potrivite zonei.
Va fi, fără îndoială, o Faleză mult mai amenajată decât cea de acum. Și tocmai aici se află adevărata discuție: cât de mult trebuie amenajat un asemenea spațiu și cât din caracterul său verde trebuie păstrat?
Nici „măcel”, dar nici operațiune fără costuri
Scandalul de pe Facebook a plecat de la o problemă reală, dar a fost împins repede spre apocalipsă. Nu există, în acest moment, dovada că vor fi tăiați obligatoriu 900 de arbori sănătoși. Nu a început niciun „măcel”, iar marcajul roșu nu reprezintă automat o condamnare.
La fel de adevărat este însă că proiectul poate elimina sute de arbori maturi și reduce cu peste două hectare suprafața verde. Iar 3.020 de puieți, oricât de bine ar arăta într-un bilanț, nu vor oferi în primii ani umbra, răcoarea și beneficiile unui arbore ajuns la maturitate.
Primăria a greșit lăsând aceste informații să apară fragmentar, dintr-un document de mediu citit și interpretat în plină campanie online. Explicațiile trebuiau oferite înainte de deschiderea șantierului, împreună cu planurile, inventarul arborilor și criteriile exacte după care se decide ce rămâne și ce dispare.
Opoziția a profitat de tăcerea administrației și a transformat limita maximală într-o certitudine, iar întrebările firești într-un război cu drujbe, betoane și „păduri urbane” distruse.
Adevărul este mai puțin spectaculos, dar mai complicat. Faleza nu va deveni o platformă uriașă de beton, însă nici nu va rămâne spațiul verde aproape sălbatic de astăzi. Va fi mai organizată, mai accesibilă și mai bogată în amenajări, dar cu mai puțin teren verde și, cel puțin pentru o perioadă, cu mai puțină umbră matură.
Calitatea noii Faleze nu va fi decisă doar de randări și nici de numărul puieților trecuți în proiect. Va depinde de câți arbori sănătoși vor fi salvați în teren, de dimensiunea arborilor plantați, de câți dintre ei vor supraviețui și de câtă suprafață va rămâne efectiv permeabilă și verde.
Restul este zgomot de drujbă. Deocamdată, mai ales virtual.
