Ooo, ce veste minunată. Giganticul, imensul, prea marele producător de oţel ArcelorMittal începe să aibă probleme serioase. Mister Lakshmi Mittal a ajuns să se împrumute la mine pînă marţi, ca să-şi poată cumpăra un carton de ţigări. Fiică-sa mănîncă la plimbă tava şi bea un suc “pe caiet”, că cică o să ia bunic-su pensia săptămîna viitoare şi o să vină să-i achite datoriile.
Asta este doar ficţiune. În realitate, lucrurile stau mult mai rău pentru grupul ArcelorMittal. Greutăţile financiare încep să iasă la iveală, iată, în combinatele din Europa, care aparţin gigantului siderurgic, şi nu mai este mult pînă cînd efectele vor fi resimţite şi în Galaţi.
Cunoaşteţi punctul meu de vedere în legătură cu combinatul siderurgic din Galaţi. Dacă s-ar închide definitiv, mi-ar provoca o mare bucurie. Tocmai de asta, atunci cînd citesc că ArcelorMittal pune lacăt pe tot ce prinde, mă grăbesc să consemnez la gazetă, să afle toată lumea că băieţii ăştia mici şi negri încep să respire greu. E drept, astfel de veşti pică la fix pentru administraţia ArcelorMittal Galaţi, care va avea acum un argument în plus să nu mărească salariile muncitorilor, căci, vorba aia, “Nu vedeţi că treaba merge prost?!”.
De fapt, ce spune ştirea apărută în The Economic Times? Păi, spune cam aşa. Mai multe cuptoare de topire (furnale) europene ale gigantului ArcelorMittal vor fi închise în săptămînile care urmează, lucru confirmat şi de reprezentanţii sindicatelor. Conducerea ArcelorMittal din Belgia a anunţat că cuptorul de topire numărul 6 din Seraing (estul Belgiei), va fi închis “în două săptămîni” şi va rămîne închis cel puţin pînă la jumătatea lui februarie 2009. Jordan Atanasov, din partea Sindicatului CSC Metal dă termenul de joi după-amiază pentru închiderea acestui furnal. Sindicatul a mai anunţat, de asemenea, că şi alte cuptoare vor fi închise, cum ar fi cele din Dunkirk (Franţa), Bremen şi Eko Stahl (ambele din Germania). Sindicatele spun că cei 120 de muncitori din Seraing nu vor avea ce face şi va trebui să îşi ia concediu.
Acesta pare a fi doar începutul. ArcelorMittal are cacacitatea, pardon, capacitatea să-şi revină, nu zic nu. Dar dacă astăzi (adică alaltăieri) a închis furnale în trei ţări şi a trimis oamenii acasă, nu are cum ca acest lucru să nu fie resimţit şi în Galaţi. Ba prin îngheţarea salariilor, ba prin concedieri, ba prin reduceri de personal, căci şi-aşa un muncitor prestează în prezent cît pentru trei.
