Băncile care participă la calculul ROBOR au fost vizate marți de controale din partea inspectorilor de la Consiliul Concurenței, în cadrul unei investigații legate de înțelegeri pentru fixarea dobânzilor.
Conform Agerpres, este vorba de Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România.
Un avertisment că lucrurile nu sunt în regulă a fost lansat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, încă din luna august, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației.
„ROBOR-ul se mișcă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni însă s-a decuplat. Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul. Poate condițiile de lichiditate au făcut ca băncile să sară calul cu ROBOR-ul”, a transmis atunci Isărescu.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, în 26 octombrie, la 8,21% pe an, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.
Cum se calculează ROBOR
ROBOR este un indice care se calculează printr-o formulă clar stabilită, sub monitorizarea Bancii Nationale a României (BNR) și calculată cu ajutorul companiei de informatii financiare Thomson Reuters (companie care exista din 1851 și care calculeaza inclusiv dobanzi de referință LIBOR si EURIBOR, folosite la nivel mondial) – explică, pe blogul personal, speciliștii de la Banca Transilvania.
Mai exact, ROBOR-ul se calculează zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor de rata de dobandă pentru lei, utilizate de zece bănci mari din România, fiind rata de dobandă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Din calcul se exclud extremele (cea mai mare și cea mai mică rată a dobânzii) pentru a fi cât se poate de relevant acest indice.
Indicele se formeaza în funcție de cererea și oferta de lichidități pe piața monetară, pentru diferite perioade de timp, fiind influențat de o serie de factori, printre care inflația și așteptările inflaționiste, percepția de risc investițional, condițiile de lichiditate la momentul respectiv etc.
Daca ROBOR crește, este un semnal că și ratele de dobândă pentru clienții finali (la depozite și la credite) vor crește, iar daca ROBOR scade este un semnal că ratele de dobândă vor scădea.
