Greu de găsit un final pentru telenovelele penale în care joacă, de mai bine de un deceniu, fostul parlamentar Mihail Boldea.
De această dată este vorba de un proces inițiat în 2012, în care era vorba de un contract fals prin care se cerea un milion de euro. Procesul a generat la vremea lui un imens scandal, fiind implicate și nume importante precum cel al unui subprefect.
În urmă cu o lună, magistrații de la Înalta Curte de Justiție și Casație decidea să admită, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul Mihail Boldea (alături de Bogdan Alexandru Boza) împotriva unei decizii penale ce-i asigurase deja lui Boldea zece ani de închisoare (din care urma să execute jumătate, jumătate din timp petrecându-l deja după gratii).
Termenul de judecată a fost deja stabilit la începutul săptămânii viitoare, pe 21 iunie 2022. Ce păcate ale tinereții îl aduc pe Boldea în fața completului?
Pe 28 iunie 2012, procurorii DIICOT dispuneau trimiterea în judecată a 19 inculpați, 11 în stare de arest preventiv, „urmare a destructurării unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Inculpaţii au acţionat sub coordonarea liderului grupării, inculpatul Boldea Mihail, deputat în Parlamentul României”, se arată în comunicatul DIICOT din acea zi.
O grupare mafiotă care vâna terenuri pe care încercau să și le însușească cu acte false
Conform procurorilor, membrii grupării, printre care şi Aurica Luchiniuc, fost arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj Galaţi, ulterior subprefect, identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.
„În acest scop, inculpaţii au utilizat hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale. Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 1 milion de Euro”, susțineau aceiași procurori DIICOT.
În sarcina inculpaţilor se mai reţine că au încercat să obţină aproximativ 5 milioane lei, prin folosire unui contract de prestări servicii falsificat şi a unui bilet la ordin completat în fals, în dauna unei societăţi comerciale din municipiul Galaţi.
La sfârșitul anului 2020, membrii rețelei și-au aflat sentințele. În cazul lui Boldea, finalul nu pare să fi fost încă atins.
