După aproape 32 de ani, slogalul „Nu ne vindem țara” lansat de FSN și Ion Iliescu la începutul lui 1990 revine. De această dată lansat de un deputat gălățean, nemulțumit de faptul că oameni născuți în alte țări ar putea avea dreptul să intre în administrația locală.
Lilian Scripnic, trimisul Galațiului în Camera Deputaților vede „planuri globaliste ascunse” și „o diluare a specificului național” în faptul că un cetățean al UE ar avea dreptul de a candida în consiliul local, județean sau chiar la conducerea unei comune, oraș ori municipiu din Galați.
„Dacă acum câteva zeci de ani, când s-au pus bazele Uniunii Europene, sensul creării acesteia a fost facilitarea unei colaborări în special în plan economic, promovarea democrației și apărarea drepturilor omului, iată că astăzi accentul se pune mai ales pe limitarea suveranității și a interesului național și pe o diluare a specificului național.
Fie acele principii nu au fost bine înțelese de la început, fie s-a modificat între timp menirea creării Uniunii Europene, sau au existat planuri globaliste ascunse”, susține Scripnic prin intermediul unui comunicat de presă transmis astăzi.
Ce-l mână pe Scripnic în luptă
Nemulțumirea sa este legată de faptul că Senatul României a adoptat Hotărârea nr. 40/2022
referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile locale de către cetățenii Uniunii, care au reședința într-un stat membru, a cărui cetățenie nu o dețin. Așadar, noua Directivă permite cetățenilor din cele 26 de state membre să poată candida la alegerile locale din România și să obțină o funcție publică în administrația românească.
„Iată cum Uniunea Europeană mai face un pas important către globalizare. Adică, niște cetățeni care nu au nimic în comun cu poporul autohton vor deține funcții în administrație și, mai mult ca sigur, nu vor putea ține cont de aspectele particulare naționale, dând prioritate directivelor de la Bruxelles, în pofida intereselor locale și naționale.
Această reglementare este absolut dezavantajoasă pentru candidații români din cel puțin două motive: influența și autoritatea scăzută a României la nivel european și puterea financiară mai mare a unui candidat străin față de cea a unui candidat român. Să nu ne mirăm dacă cetățenii români vor fi o raritate pe acele funcții.
În opinia mea, această reglementare nu este decât un următor pas spre dizolvarea noastră ca popor cu tradiție și cultură, ca națiune. Globalizarea cu orice preț, sub orice formă, prin orice mijloace, indiferent de domeniu nu va genera nimic pozitiv nici pentru Europa în ansamblu, nici pentru fiecare popor în parte”, transmite Scripnic.
Pentru noi, da, pentru străini – ba
Pare să-i fi scăpat deja faptul că în România există edili strîini, cum e cazul franțuzoaicei Clotildei Armand (are și cetățenie română, ce-i drept), primar la Sectorul 1 din București ori al germanului Dominic Fritz, ales edil în Timișoara.
Cum există și români aleși în adminitsrația localităților din alte state: timișoreanca Ramona Pop ajungea la 24 de ani cel mai tânăr parlamentar din Germania iar din 2016 este viceprimar al Berlinului. Octavian Ursu a fost ales primar-general al orașului Görlitz iar Ștefan Guzu, primar în Stavenhagen, în vreme ce Aurel Truță (44 de ani), din Alba Iulia, este la al doilea mandat de primar al localității Páramo de Boedo (Spania).
Cum nu ne deranjează nic faptul că bucureșteanca Roxana Mărăcineanu este ministrul Sportului în Franța.
Să agiți, în 2022, flamura naționalismului iliescian când ai cinci milioane de români în diaspora și alte câteva milioane care se pregătesc să părăsească România nu pare să fie o dovadă de prea mare inteligență politică.