Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care se dorește împărțirea a 29,2 miliarde euro, fonduri europene, vizează puțin spre deloc Galațiul, cel puțin la nivelul marilor proiecte. Speranța tinde tot spre cele mici, cum ar fi racordarea câtorva case la apă și canalizare ori dotarea unui cabinet de medic de familie.
Mai întâi, ce avem: mai nimic, așa cum spuneam și anterior. Galațiul figurează concret în PNRR la investiții în modernizarea sistemelor de desecare-drenaj care deservesc zonele agricole expuse riscului de inundații. „Investiția propusă vizează intervenția doar asupra canalelor de desecare și a stațiilor de pompare pentru evacuare, în vederea prevenirii și gestionării riscului de inundații în zonele Brateșul de Sus (Șivița, Stoicani și Drăculești).
Mai suntem vizați la capitolul Managementul deșeurilor, cu un buget estimat de 1,2 miliarde euro. Cea mai mare alocare (840 mil. euro) este prevăzută pentru investițiile de modernizare, completare și dezvoltare a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor. Estimarea necesarului investițional la nivel de județ a fost realizată pe baza planurilor județene de gestionare a deșeurilor, adoptate sau în curs de adoptare, și a studiilor de fezabilitate pentru proiecte de SMID aprobate (SMID Galați) sau aflate în pregătire.
A nu se înțelege că toți banii vin la noi, împărțim cu alte județe.
Pe partea de mediu, au fost identificate șase teritorii afectate în mod semnificativ de tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea sunt: Hunedoara, Gorj, Galați, Mureș, Prahova și Dolj. „În prezent, planurile teritoriale pentru o tranziție justă (PTTJ) sunt în proces de definitivare și vor prevedea mecanisme de corelare și coordonare cu componentele din PNRR”, se arată în document.
La educație, suntem pomeniți la riscuri, nu și la beneficii: „Școlile cu risc seismic ridicat sunt concentrate cu precădere în județele Buzău, Vrancea, Prahova, Bacău, Galați și Dâmbovița. Un studiu recent realizat de către Banca Mondială indică faptul că 1,057 dintre școlile din România au cel mai mare risc de mortalitate și răni severe în urma unui cutremur. Mai mult, peste 9.744 dintre clădirile școlare, construite înainte de 1997, nu au fost consolidate seismic”, mai consemnează documentul pe care îl puteți citi aici.
Concret, ar fi două – trei investiții medii în desecarea zonelor cu risc de inundații, gropi de gunoi și mediu și ceva, probabil, pe partea de școli consolidate ori nou înființate. Plus mărunțișuri din care va primi orice județ, gen racordarea unor gospodării la apă curentă sau dotarea cabinetelor medicilor de familie.
Din 29,2 miliarde euro. Bani din care Cluj – Napoca, spre a da un singur exemplu, își va dezvolta rețeaua de metrou.