Nu avem noi prea multe unități de cazare și nici nu am învățat să dezvoltăm altceva decât turismul ocazional, de business, dar tot prindem top zece la gradul de ocupare.
Am putea lejer mai mult, în condițiile în care puține orașe se pot lăuda că sunt înconjurate de ape, au munți la doi pași și delta la o oră de mers cu barca. Plus că puține au un centru istoric compact și decent conservat.
Galațiul prinde a noua poziție iar Brăila pe cea de-a a 11-a la cei mai mari indici de utilizare înregistrați la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Pe județe, primele poziții sunt ocupate de Covasna (28,5%), Bihor (25,6%), Braşov (24,9%), Prahova (23,7%), Mureş (21,6%), Caraş Severin (21,2%), Suceava (20,5%), Gorj (19,7%), Galaţi (18,9%), Vâlcea (18,4%), Brăila (17,9%), Arad (17,3%), Alba (17,0%), Iaşi şi Vaslui (fiecare cu câte 16,9%), Sibiu (16,0%), Constanţa (15,3%), Bacău (14,5%), Mehedinţi şi Argeş (fiecare cu câte 14,4%), Satu-Mare (14,2%), Harghita şi Bistriţa Năsăud (fiecare cu câte 13,7%) şi Municipiul Bucureşti (13,5%)
În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, hotelurile au deţinut o pondere de 57,7%, pensiunile agroturistice 15,3%, pensiunile turistice 12,7%, vilele turistice 4,4%, hostelurile 3,5%, motelurile 3,4%, cabane turistice 1,9% şi celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 1,1%.
Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 44,1% din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (37,3%), cu 2 stele (10,5%), cu 5 stele (6,9%), cu o stea (1%) şi de cele neclasificate (0,2%).
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică a fost, în primul trimestru al acestui an, cu 1,9% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, informează Agerpres.