Acum, că alegerile au trecut, încep să se dezumfle din gogoșile servite în campania electorală. Una dintre ele, livrată cu o lună înainte de alegeri, promitea un sprijin de până la 20.000 de euro fiecărui fermier care-și comercializează singur produsele. S-a rezolvat, nu se mai acordă.
Așadar, pe 6 noiembrie era adoptată legea pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, pescărești și de acvacultură. Spre deosebire de alte inițiative, nu era vreun fitil PSD menit să arunce în aer bugetul cu noi măsuri populiste. Nu, era o decizie inițiată și asumată de 66 deputați și senatori liberali.
Legea propune o subvenție de 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, pescărești și de acvacultură, comercializate către unități de procesare, fără a depăși 20.000 de euro anual/beneficiar. În cazul comercializării directe e de 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, pescărești și de acvacultură, comercializate pentru consum, dar nu mai mult de 10.000 de euro anual/beneficiar.
„Prin implementarea unei astfel de măsuri, sănătate românilor va fi protejată prin consumul de produse agricole primare românești a căror calitate nu poate fi contestată iar satul românesc va renaște după o perioadă destul de lungă în care a fost abandonat”, se arată în expunerea de motive a acestei inițiative.
La trei săptămâni după alegeri, la prima ședință de Guvern, noul ministru al Agriculturii, liberalul Adrian Oros, și-a dat seama că nu are bani să se țină de promisiunea făcută de vechiul ministru al Agriculturii, deputatul Adrian Oros și cei 65 de colegi, cu doar o lună și jumătate înainte.
„Există riscul imposibilității asigurării resurselor financiare necesare pentru plata primei de comercializare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu consecințe negative în percepția generală a potențialilor beneficiari cu privire la acordarea acestei forme de sprijin”, se arată în Ordonanța de Urgență adoptată la sfârșitul anului trecut.
În plus, este invocat riscul unor posibile sancțiuni din partea Comisiei Europene în condițiile unei decizii nefavorabile privitoare la caracterul acestei forme de sprijin acordat producătorilor agricoli.
Așa că s-a amânat totul pentru 2022. Cât privește satul românesc, se pare că perioada în care a fost abandonat nu era încă „destul de lungă”.