Cercetătorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați și-au băgat nasul în oalele românilor. Acolo unde s-ar putea să nu mai fie prea multe ciorbe și sarmale pentru vremurile se cam strică. În schimb, oamenii se vor dedulci la alge „nestresate”, care ar putea fi folosite și la stația peco.
Zic unii că algele reprezintă alimentul și combustibilul viitorului. Și insectele, dar fiind joi nu vrem să vă stricăm cheful de grătar. Așadar, cercetătorii de la UDJ au studiat algele și au aflat că acestea sunt stresate. Iar dacă sunt stresate nu pot contribui la invențiile din industria alimentară, farmaceutică, acvacultură și biocombustibili.
De aceea, pentru reclamelele viitorului în care o să apară o femeie cosmonaut cu o oală de tefal în mână cu lozinca Alge ca la bunica, specialiștii de la UDJ s-au gândit să pregătească alge deloc stresate. Asta cu ajutorul unui fotobioreactor, un dispozitiv în care microalgele cresc sub influența luminii și pot fi supuse unor tratamente diverse prin intermediul unui calculator de proces. „Masterchef” este dr. ing. George Ifrim, conferențiar de la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică (A.C.I.E.E.).
„Microalgele își găsesc numeroase întrebuințări în industria alimentară, prin valorificarea compușilor biologic activi din compoziția lor, în domeniul farmaceutic prin obținerea unor suplimente cu numeroase beneficii asupra sănătății, în protecția mediului, dacă le folosim la tratarea apelor uzate sau la reducerea CO2 din gazele de ardere.” (George Ifrim)
În 2020 s-a câștigat acest proiect unic la „Dunărea de Jos”, prin care George Ifrim, Baicu Laurențiu, Marian Barbu (A.C.I.E.E.), Georgiana Horincar, Ștefan Petrea, Alina Mogodan, Ira Simionov (S.I.A.) și Claudia Ungureanu (Transfrontalieră) și-au propus să investigheze comportamentul microalgelor în situații diverse.
„Proiectul nostru se numește Modelarea și controlul mecanismelor de stres subletal la microalge. Practic, microalgele sunt cultivate în fotobioreactor, în diferite condiții de stres (limitare de nutrimente, intensitate luminoasă mare, temperatură ridicată etc.), evaluandu-se profilul compozițional al acestora și capacitatea de adaptare la parametri de cultivare. În astfel de condiții, microalgele produc cantități impresionante de lipide (50% din masa celulei e invadată de lipide), care, dacă sunt extrase și prelucrate cu atenție, pot fi transformate în biodiesel.” (George Ifrim)
La nivel mondial, există astfel de stații pilot care produc biocarburanți din microalge – combustibilul viitorului. George Ifrim și echipa lui au la dispoziție doi ani să își prezinte rezultatele și să dezvolte noi direcții de cercetare.