Puține ambasade, consulate sau medii de afaceri din lume și-au trimis în ultimele decenii reprezentanți în Galați cu tenacitatea de care au dat dovadă chinezii. O dată la câțiva ani, o delegație oficială vine, ai noștri prezintă și promit lucruri apoi, ca prin miracol, nimic nu se mai poate finaliza așa că oaspeții pleacă să investească oriunde, doar în orașul și județul nostru – nu.

În urmă cu exact un an, o delegație din orașul Weifang (9,6 milioane de locuitori și 10 miliarde de dolari – buget) venea cu gândul să investească în agricultură și o fabrică de conserve. Cu gândul au rămas.

În 2014, se parafa ”Înţelegerea de Cooperare dintre municipiul Galaţi şi oraşul Wuhan (China)”. Chinezii se arătau interesați să investească în dezvoltarea infrastructurii, așa că reprezentanţii Primăriei le-au prezentat asiaticilor proiectul privind tunelul pe sub Dunăre, le-au vorbit de aeroportul şi proiectul drumului expres Galaţi-Brăila. Am rămas cu înțelegerea parafată și cam atât. Galațiul era oricum înfrățit cu Wuhanul din 1987.

În 2013 se înnoia, la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați, protocolul de colaborare cu omologii chinezi din Wuhan.

În 2011, compania producătoare de tractoare Hoyo, prezentă pe piaţa românească printr-o fabrică de asamblare tractoare la Braşov, anunța că vrea să realizeze şi la Galaţi o linie de asamblare. Și nu doar anunța, concesiona cinci hectare de teren în Zona Liberă și expunea în fața Facultății de Mecanică, timp de mai multe zile, modelul pe care dorea să-l producă. După câteva luni, contractul cu Zona Liberă era reziliat iar investiția de 60 de milioane de euro, anulată.

În 2006, Xu Jian, ambasadorul Chinei în România, declara la Galați că societățile comerciale chinezești se grăbesc să ajungă pe piața noastră înainte de intrarea României în Uniunea Europeană. Au investit mai peste tot, inclusiv la Brăila (17 milioane de euro în producția de corpuri de iluminat). Nu și la Galați.

Același ambasador deplângea faptul că sunt firme chinezești care vor să facă podul peste Dunăre în zona Galați – Brăila, dar nu există sprijin guvernamental.

Pentru ce tot acest preambul atât de larg? Pentru că astăzi s-a consumat un nou episod din serialul încercărilor economice chinezo – gălățene.

De această dată a fost rândul noului ambasador al Republicii Populare Chineze în România, Excelenta Sa d-na Jiang Yu.

”Acum câțiva ani am fost în tratative cu o societate chinezească care ar fi vrut să construiască în Zona Liberă tractoare. Logistic și strategic, situarea Galațiului poate reprezenta pentru companiile chinezești poarta de intrare în Uniunea Europeană. La nivelul potențialilor investiții și doleanțelor noastre ne dorim foarte tare și suntem în negocieri pentru realizarea unui aeroport în zona Galațiului. Forma de colaborare nu este încă stabilită, suntem deschiși la orice formă: concesiune, parteneriat public – privat sau investiție privată, putem discuta orice formă de colaborare”, a spus primarul Ionuț Pucheanu.

Reprezentanții chinezi s-au arătat la rândul lor dispuși la colaborări, cum o tot fac din 1986 încoace, de când s-a semnat între Galați și regiunea Hubei primul protocol privind promovarea unor schimburi şi cooperarea în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi învãţãmânt.

Acum, dacă autoritățile gălățene au reușit timp de 33 de ani să nu facă nimic important cu chinezii, de ce s-ar schimba acest lucru taman acum?