Haideţi să facem un exerciţiu de imagine, dacă înţelegeţi unde bat. Îndrăzniţi să credeţi că sunteţi o persoană cu dizabilităţi care, totuşi, poate conduce un autoturism. Vă daţi seama că aveţi treabă la primăria Tecuci şi, ca orice om cu dizabilităţi, vă gândiţi că în faţa unei instituţii publice aveţi şi un loc de parcare special destinat. Ajungeţi acolo şi, surpriză, maşina de serviciu a primarului e deja parcată pe acel loc. Ce faceţi?
Lăsând gluma la o parte, primarul din Tecuci a devenit în ultima săptămâna ţinta articolelor de presă. Prima ispravă a fost scoasă la iveală de liberalii tecuceni, care îl acuză pe edil, cu acte, că are o cotă de benzină lunară pentru maşina de serviciu de 350 de litri. Suficient pentru vreo 4500 km pe lună, deşi oraşul are doar 117 kilometri de drumuri.
Sigur, un primar de UAT nu se plimbă doar în zona pe care o conduce, pentru că face şi parteneriate, dar 4500 de kilometri? Ia, auziţi explicaţie.
Ăştia 350 de litri vă daţi seama, sunt o marjă. Nu se consumă niciodată atât. Putem demonstra cu acte, cu facturi, poate veni Curtea de Conturi să ne verifice, nu e nicio problemă. Să fiu sincer, eu nici nu prea merg cu maşina de serviciu. Doar dacă am de mers pe distanţe mari. Altfel, merg cu maşina personală, e mai uşor.
Păi şi cu parcarea pe locul pentru persoane cu dizabilităţi cum rămâne, domnule primar? Că dumneavoastră spuneţi că nu prea folosiţi maşina, iar şoferul care vă conduce maşina de serviciu s-a făcut nevăzut rapid.
Între timp, angajaţii primăriei îi iau apărarea edilului, dar şi şoferului, spunând că e doar un mic accident, care nu are loc des. Aşa o fi, dar ăla era singurul loc cu umbră din faţa primăriei. Deci? Accident sau premeditare?