Am descoperit slujba perfectă! Să lucrezi la “Structura teritorială pentru probleme speciale” din cadrul Prefecturii. Dacă nu știați, structura asta nu doar că există, dar are și un secretariat tehnic, ba chiar și o comisie mixtă de rechiziții și e condusă de colonelul Mihai Popa.
Probabil că vă întrebați cu ce se ocupă băieții ăștia sau mai exact ce trebuie să știi să faci ca să te califici pentru o așa slujbă. Păi în esență cu mai nimic sau mai exact cu număratul bărcilor care nu există, dar probabil că dacă ești și incompetent treaba asta constituie un avantaj.
Pe timp de pace secretariatul tehnic și comisia numără bărcile, ATV-urile și alte bunuri, care, conform legii, trebuie rechiziționate în caz de război. Mai pe românește trimit niște scrisori agenților economici, insituțiilor publice sau cetățenilor prin care îi anunță că dacă niște bombe bat în geam trebuie să predea respectivele bunuri.
Totul conform unui “Plan de rechiziții de bunuri și prestări de servicii în interes public” care probabil că se bazează pe o bază de date care ultima dată a fost actualizată prin neolitic.
Știu, sună pompos treaba cu planul dar să vedeți cîtă apă de ploaie obținem dacă stoarcem puțin documentul ăsta. Deci, conform minunatului plan, în caz de război ar trebui să fim pregătiți și organizați și mai ales să știm pe ce logistică ne bazăm. Asta pe hîrtie.
În realitate cineva pur și simplu trimite astfel de avertizări la nimereală. E și cazul de față, în care un gălățean a primit următoarele două scrisori de la Comisia de rechiziționare. Problema e că notificarea a fost trimisă pentru un ATV care fusese vîndut în urmă cu 5 ani, la o adresă la care omul nu mai locuia de 7 ani. Precizie militară, ce rechiziția măsii.
Și asta nu e tot. Gălățeanul nostru a făcut imprudența să-i sune pe experții în rechiziționare ca să le spună că au nimerit pe lîngă. Știți ce i s-a spus. Să vină să dea o declarație ca să se lămurească situația.