ECOURI. Un studiu despre impuls
Un spectacol de dans contemporan inspirat de puterea timpului cald și frenetic al copilariei, și cea a timpului rece și angoasant al sfarșitului.
Exuberanța începutului și amorțeala respirației finale.
“Ecouri. Un studiu despre impuls” este un spectacol senzorial, un documentar al emoțiilor extreme, transpuse într-un limbaj corporal trust. Spectacolul adună amintiri ce refac un arc al inocenței pierdute, o rememorare a celor mai intense trăiri și emotții.
Distribuție: Viorica Bulgac, Nicoleta Miron, Daniela Năpârlică, Valeria Taban Laura Tulac, Edgar Bunea Theodor , Cretțu Sergiu Făinărea, Aurelian Gheorghe Laurențiu Lungu, Paul Nedelcuță
Spectacol de teatru-dans al Anului Ill Actorie, Clasa: Lector. univ. dr. Florin TomaAsistent univ. dr. Radu-Andrei Horghidan
Concept și coregrafie: Asistent univ.drd. Elena Anghel
JOCUL DE-A VACANȚA de Mihail Sebastian (reprezentație a Teatrului V.I.Popa Bârlad)
Distribuția:
Domnul Bogoiu – Marcel Anghel
Ștefan Valeriu – Simon Salcă jr.
Madame Vintilă – Petronela Ene
Maiorul – Sorin Ghiorghe
Corina – Ramona Părpăliță Ananie
Jeff – Bogdan Manolache
Un mecanic – Cristian Todică
Un călător – Alexandru Savu
Nevasta lui – Cătălina Rusu
Regia: Geo Balint
Scenografia: Adriana Raicu
“Jocul de-a vacanța “, de Mihail Sebastian, poate părea o comedie fără pretenții: câteva personaje banale își petrec “luna lor de libertate”, adică vacanța, la Vila Weber, undeva în munți. Pe scenă se perindă caractere și tipuri ale vieții cotidiene de oriunde și de oricând: femeia tânără (Corina), femeia bovarică, la vârsta critică (madame Vintilă), adolescentul (Jeff), micul funcționar (Bogoiu), militarul (Maiorul), fiecare cu obiceiurile și ticurile sale. Mihail Sebastian ne dă, prin vocea lui Ștefan Valeriu, un sfat atât de simplu, dar atât de greu de pus în practică – măcar o dată pe an să ne izolăm și să uităm de “manii, regrete, zâmbete, amoruri”, pledând pentru tăierea tuturor punților care ne leagă de realitatea cotidiană: “am și eu luna mea de libertate – și nu există decât o singură formă – supremă – de libertate: lenea. Am și eu luna mea de lene”, când “stau, privesc, tac și nu aștept nimic. Unsprezece luni pe an sunt și eu un om grăbit, un om crispat, un om care aleargă, care discută, care rezistă, dar, după unsprezece luni, mă duc undeva departe de oraș, să iau lecții de lene, de la piatra asta, de la copacul ăla. Uită-te la el, nu ți se pare că e ceva împărătesc în indiferența lui?”
ULUITOARELE NUMERE DE SINGURĂTATE ALE LUI EDWARD GANT de Anthony Neilson
Distribuţia:
Gant – CRISTIAN GHEORGHE
Ludd, Campanetti, Ranjeev – VLAD VOLF
Madame Poulet, Sanzonetta, Louisa, Ursul – OANA MOGOȘ
Jack, Avaricci, Edgar – IONUȚ ALEXANDRU MOLDOVEANU
Regia artistică – DRAGOȘ ALEXANDRU MUȘOIU
Scenografia – ANDREEA SIMONA NEGRILĂ
În 1881, un renumit și enigmatic impresar al vremii, dl Edward Gant, a prezentat pentru ultima oară show-ul său. Managerul de actori, dependent de opiacee, și-a prezentat trupa, creând un spectacol de grotesc, un soi de comedie neagră, mister și realism magic. Peste un secol mai târziu, dramaturgul Anthony Neilson a reconstruit acest eveniment istoric fascinant și fantastic într-o piesă de teatru care combină melodrama și extravaganța cu singurătatea dureroasă care a caracterizat acel spectacol ciudat victorian. Piesa lui Neilson oferă o explorare ciudată și frumoasă a tristeții și a ideii de moarte, prin mijloacele specifice artei spectacolului. Spectacolul călătoriei ciudate și enigmatice totodată, al lui Edward Gant afișează în mod acut deformările inimii și ale minții. În piesa lui Anthony Neilson, montată de talentatul Dragoș Alexandru Mușoiu, acest trist showman își face o ultimă ieșire din călătoria prin meandrele sufletelor și speranțelor unor personaje la fel de stranii ca și el.
Spectatorii vor putea descifra în poveștile de pe scenă, suferințe care – ironic ! – strălucesc sălbatic ca-ntr-o atmosferă specifică mai degrabă circului, și care nu duc la altceva decât la o profundă examinare a imaginației, a inimii umane și a rolului teatrului în sine.
Frumos proiectat de regizorul Dragoș Mușoiu pentru a arăta aerul unui teatru / circ, reprezentația este plină de gust și caracterizată de rafinament, iar firul conducător este cel conform căruia sensibilitatea se amestecă cu glumele. Se ajunge astfel la convingerea dramatică a lui Gant cum că “adevărul vieții se află cel mai greu de deslușit din toate faptele”.
PEȚITOARELE de Avksentii Tzagarelli
Spectacolul “Peţitoarele” după o idee de A. Tzagareli (dramaturg georgian, unul dintre cei mai reprezentativi autori ai dramei realiste, dar şi al unor remarcabile comedii de moravuri) vrea să astâmpere setea de comedie de calitate şi de umor savuros printr-un triumf al râsului terapeutic, dozat cu măiestrie în structura elaborată a unui decupaj regizoral inteligent.
Maestru al cavalcadelor comice, fin mânuitor al replicii dramatice cu verb îndrăzneţ şi provocator, regizorul şi scenaristul Ion Sapdaru aduce în acest spectacol pofta sub toate aspectele ei – fie că obiectul pasiunii este banul, frumuseţea sau rangul. Spectacolul are nerv şi vervă; avem de-a face cu o întreagă serie de confruntări – avem o lume cu blazon, bahic, ce-i drept, şi o alta a parveniţilor aspiranţi, avem o peţitoare căreia i s-a dus vestea şi o alta care vrea să-i fure locul, avem cuplul clasic al îndrăgostiţilor, şi câteva din ingredientele unei comedii clasice care, citită regizoral astăzi, surprinde prin vitalitate şi actualitate.
Cu un decor simplu care îmbină armonios gamele cromatice şi eleganţa iluminării, cu o paradă de costume excelent “văzute” pe caracterele personajelor, cu o muzică originală special creată pentru acest spectacol, “Peţitoarele” lui Tzagareli, via Sapdaru, au toate şansele să pună la cale numai căsătorii fericite. Desigur, cu publicul degustător de spectacole de calitate.
DISTRIBUŢIA
SMERALADINE, peţitoare – MIHAELA LECCA-GOREA
FAFARELLA, peţitoare – OANA PREDA GHEORGHE
PRINŢUL GIOVANOTTO BALANZONE – CRISTIAN GHEORGHE
LEANDRO, nepotul lui – CIPRIAN BRAŞOVEANU
COLOMBINA, sora lui – CARMEN ALBU
BRIGHELLA , sluga lui – AURELIU BÂTCĂ
PANTALONE, negustor – LUCIAN PÎNZARU
ANGELA, fiica lui Pantalone – CRISTINA UJA
TRUFFALDINO, secretarul lui Pantalone – FLORIN TOMA
BATISTA, mama lui Pantalone – SVETLANA FRIPTU
SERAFINA BOSCA, o bătrână – PETRONELA BUDA
POLIŢISTUL – VLAD AJDER
Figurație – Răzvan Clopoţel, Flavia Călin, Oana Mogoş, Ionuț Alexandru Moldoveanu
Regia : ION SAPDARU
Scenografia (decor, costume): LĂCRĂMIOARA DUMITRAȘCU
Design sonor : CIPRIAN BRAȘOVEANU