„Maricica te iubesc” și „Ion inimioară Vasilica” nu mai sunt la modă. Acum se poartă mesajele cu love, hate și like. Am aflat asta la căminele studențești din Galați. Criticii de artă de ocazie sunt muncitorii cu bidinea la purtător. Ei au fost puși să igienizeze căminele și au dat nas în nas cu o adevărată galerie de artă rămasă de la studenții care au locuit în cămine pînă în vară.
Băieții cu bidinele și găleți cu var au o dilemă profesională: admiră operele studenților dar sunt plătiți să le văruiască. Adică să distrugă muncă de un an a studenților.
Prea mult pictează pereții, desenează inimioare, fluturi. Adevărul este că prin asta se vede că au talent. Doar că nu ar trebui să deseneze pe pereți, să folosească și caiete.
Arta cere sacrificii, chiar dacă la capătul opus al operei se află un zugrav.
Desene peste tot, postere. Toate camerele sunt portocalii, mov, verzi iar noi acum trebuie să le văruim în alb. Avem de muncă mult, dar nu avem ce face. Ne grăbim să terminăm şi să punem totul la punct. Reparăm, igienizăm, văruim.
Bulversați de picturile rupestre au fost și administratorii campusului studențesc.
Suntem pe ultima sută cu pregătirile, aşteptăm studenţii în noul an universitar. Am profitat în fiecare an de vacanţa de vară pentru a efectua reparaţii de ordin sanitar, electric. În plus, anul acesta am reuşit să văruim toate camerele din cămin. Marea majoritate a încercat să-şi personalizeze spaţiile de cazare cu diferite culori, decoraţiuni, desene, fiecare şi-a demonstrat pe pereţi simţul artistic. Sperăm să putem păstra spaţiile de cazare la aceeaşi nuanţă. Ştiu că într-o mare măsură nu o să reuşim, îi înţeleg pe studenţi. Probabil, şi eu în locul lor aş face la fel.
Așadar, zugravii care zilele acestea fac opturi prin căminele studențești pregătesc terenul pentru viitorii artiști. Aceștia vor avea spațiu de manevră: în campusul studențesc al Universității Dunărea de Jos sunt sute de camere care pot găzdui circa 2.500 de studenți.