Ce chestie mișto: construiești un parc în oraș, îl dotezi cu bănci și fîntînă arteziană și apoi îl ascunzi după un gard de metal. Asta chiar în mijlocul orașului, lîngă Biserica Mavramol.
Unii mai răutăcioși ar putea zice că proprietarii au ascuns kitschul în spatele gardului, pentru că parcul nu arată prea trendy, nu-i în tendințe. Nici asta nu contează atît de mult ca poarta trîntită fix în nasul gălățenilor. O faptă creștinească pentru că moșia cu alei, bănci și Manneken Pis aparține bisericii din vecinătate.
Pe terenul care a apărut parcul cu lacăt au fost un cimitir, o pizzerie, o evacuare cu scandal și un schimb între Primărie și biserică. Știți poveștile, nu mai dezgropăm morții. Cert este că Biserica Mavramol a fost împroprietărită cu 552 mp de teren peste o parcare și pizeria DaIsi.
După scandalul de rigoare, băieții în negru s-au văzut cu sacii în căruță și cu actul de proprietate sub sutană. Pentru că populația mîrîia nedumerită la gîndul că în mijlocul orașului o să apară un nou gard, reprezentanții bisericii au promis că pe terenul în discuție vor amenaja un parc. L-au făcut doar că are rol de bibelou: te uiți la el, te crucești și pleci mai departe.
Manneken Piș pe lîngă gard și ghenă de gunoi
O să spună unii că terenul este al bisericii și face ce vrea cu el. Fără îndoială doar că nu-i prea creștinește să promiți o mărgică și apoi să o încui sub cheie. Explicații poate există. Constructorii mai au de mîngîiat aleile, astrele nu s-au aliniat corespunzător sau preotul a pierdut cheia.
În toată povestea asta și-a băgat coada și Primăria. Fix lîngă gard, municipalitatea a trîntit cîteva pubele de gunoi să se ducă duhoarea pînă în parcul interzis. Bonus, a amplasat o toaletă ecologică pentru a avea certitudinea că în Galați a ieșit o nouă treabă de rahat.