De cîteva zile nu mai avem liniște. Se face podul peste Dunăre de la Brăila. Cică anunțul privind proiectarea și execuția proiectului de tip Munchausen a fost postat sîmbătă, 29 aprilie, pe SEAP (Site-ul Electronic de Achiziții Publice).
Imediat, noi gălățenii și noi brăilenii l-am măsurat în lung și în lat, i-am admirat pista de bicicliști, trotuarele și sistemul de ancorare și ne-am dat cu părerea despre numărul de benzi de circulație. Acum, lumea își face planuri de vacanță via pod, se calculează impactul investiției asupra economiei locale și, bineînțeles, se fac glume despre bac. Toate bune și frumoase doar că podul este precum cioara de pe gard. Chiar dacă autoritățile anunță că obiectivul va fi gata în 2022, de la dorință la putirință este drum lung, întortocheat și, de multe ori, fără sfîrșit.
Ca să nu ziceți că tratăm cu neseriozitate un proiect foarte important pentru aglomerarea Brăila-Galați, ne uităm în gura comunicatorilor de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). De acolo aflăm că podul de la Brăila va costa circa 500 de milioane de euro și va fi cel mai scump proiect de infrastructură realizat în România post revoluționară. Ce noroc pe capul nostru, mai ales că afacerea este aproape bătută în cuie de digul Dunării.
Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel, 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor iar perioada de garanţie va fi de minimum 60 de luni.
Peste noapte, lui Pinocchio de la CNAIR i-a crescut podul
Cică luntrea imaginară de la Brăila va avea cu 3 metri mai mult decît podul Calafat-Vidin. În plus, îmblînzitorii de poduri și autostrăzi de la CNAIR se laudă că podul brăilean va fi unul dintre cele mai mari din Europa, în ceea ce privește deschiderea centrală-1.120 de metri.
Sistemul de suspendare al podului cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legatură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lungimea totală a acestuia va fi de 1.974,30 metri la care se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Lăţimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 m, fiecare.
Tot din documentele autorităților am aflat că proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km, cuprinde podul propriu zis dar și proiectarea și execuţia drumului principal Brăila-Jijila şi ale drumului de legătură cu DN22 Smîrdan-Măcin.
Noi am mai auzit povestea cu podul, ne-o povesteau bunicii și politicienii cînd eram mici. De aceea, ne-am cumpărat un iaurt ca să suflăm în el. Apoi, ne-am adus aminte că statul român nu are bani pentru podul cel mare și frumos și vorbește despre pielea ursului din pădure, adică despre fonduri europene. Imediat, ne-am luat și o pungă de semințe pentru că se anunță circ.
