Așa ceva cred că se întîmplă o dată la 100 de ani în presa românească: un jurnalist să scrie în ziar o epistolă unor sinistrați care tocmai au rămas fără rude, fără case, fără animale, fără recolte, fără nimic. Trebuie să fii complet idiot să te adresezi unor oameni, deși e limpede pentru toată lumea că mesajul tău nu va ajunge la ei, căci abia dacă ajung salvatorii de ISU la acești năpăstuiți, darămite ziarul în care scribălești matale.
Însă ziarista Anca Melinte de la ziarul Viața Liberă are ambiție și se aventurează să le scrie în editorialul de astăzi (sîmbătă) o scrisoare sinistraților din județul Galați. Un mic fragment, luat cu copy/paste din Viața Liberă: “Dragă sinistratule, îţi scrie fiica unui fost sinistrat, care n-o să uite vreodată cum arăta uliţa copilăriei ei înghiţită de ape şi cum ieşea tata, înot, din casa părintească. Şi cum arătau Torceştiul şi Salcia inundate, şi rămăsese singură, ca un avanpost al lui Dumnezeu deasupra apelor, crucea de pe acoperişul bisericii… Dragă sinistratule, anul acesta inundaţiile au picat prost. Dacă veneau aşa cum o făceau în verile trecute, prin iunie – iulie, tot mai aveai noroc de-un pic de soare, până să dea frigul se mai zvântau pereţii, se zbicea pământul şi mai puteai salva ceva din casă. Din păcate, apa a venit în miezul toamnei şi până apare la orizont coana iarnă mai e doar o zvârlitură de băţ.”
Gîndurile d-rei Anca Melinte au fost asumate de conducerea ziarului Viața Liberă, căci altfel nu i-ar fi publicat elucubrațiile în secțiunea “Editorial”. Din punctul meu de vedere, e ca și cum d-ra Anca Melinte i-ar fi trimis o scrisoare unui nene care tocmai a fost autopsiat: “Omule, nu trebuie să îți pară rău. Am văzut cadavre hăcuite mult mai nasol decît arăți tu. Frate, medicii legiști au o meserie grea! Trebuie să bea și ei ca să aibă sînge-n bisturiu. Hai, pa, ne vedem la pomana ta de 7 ani și nu fi supărat că arăți ca și cum tocmai ai fost călcat de tren”.
