Din punctul meu de vedere, peste tot acest scandal cu procuroarea Mihaela Agheniței în rol de babă sedusă și abandonată și Mihail Boldea (mai nou și escroc sentimental, nu doar imobiliar) cineva a aruncat o fumigenă. Și s-a creat astfel o perdea de fum, de nu se mai vede om cu persoană. Miezul scandalului, în opinia mea, este acuzația de luare de mită adusă de procuroarea Mihaela Agheniței colegilor procurori de la DIICOT Galați, pe nume Ioan Ceafalon și Sorin Cărare. Dacă are dovezi, și e posibil să aibă, căci nu le-a făcut dosar degeaba lui Ceafalon și Cărare, procuroarea Agheniței ar face bine să dezvolte povestea asta. Dar nu cred că Agheniței va insista asupra acestui subiect, căci și-așa cariera ei atîrnă de un fir de ață. Cel mai probabil, ea va trece în avocatură, în ciuda faptului că a obținut transferul de la DNA Galați la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Brăila, acolo unde a fost procuror timp de 18 ani.
Blatul în cazul Boldea-Agheniței-procurorii DIICOT este evident, din punctul meu de vedere. Astfel, povestea de dragoste dintre procuroarea Agheniței și arestatul Mihail Boldea este îngropată (dovadă că nu au fost aruncate stenograme pe piață în acest caz, după cum am scris aici), iar la schimb procuroarea Agheniței “uită” de acuzațiile de luare de mită pe care le-a adus procurorilor DIICOT Galați, Ioan Ceafalon și Sorin Cărare. Și uite-așa, toată lumea este mulțumită, iar justiția din România merge mai departe, stînd toată ziua cu anticorupția în gură, cum obișnuia să spună Adrian Năstase, prin anii 2003-2004, pe vremea cînd era prim ministru.
