Azi a avut loc, la Complexul Muzeal de Științele Naturii, un soi de reuniune a Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunărene. Dacă ar fi fost să mă iau după desfășurarea de forțe și atenția pe care administrația locală, în frunte cu primarul Marius Stan, a dat-o acestui eveniment, mai că aș fi jurat că se întîmplă ceva important.
Cu atît mai mult cu cît organizatorii se laudau cu invitați de soi cum ar fi ministrul de Finanţe al landului Baden-Wurttemberg, Hans Peter Herdlitschka, coodonatorul Strategiei Dunării. În esență, reuniunea cu pricina a fost cel mult una de socializare. Adică niște băieți s-au întîlnit ca să se vadă și ca să povestească mai apoi presei despre ce oportunități pot exista, cîte proiecte minunate au de gînd să facă și ce ușor se pot obține bani europeni de acum încolo. Adică o grămadă de intenții minunate, dar absolut nimic concret.
Singurele chestiuni pertinente spuse țin de faptul că în eventualitatea în care se vor gîndi proiecte pe mega-regiune (care ar trebui să implice Galațiul, Brăila și Tulcea) ele ar putea fi depuse direct la Uniunea Europeană, scăpînd astfel de filtrul reprezentat de birocrația de la București.
Nu au lipsit nici incidentele. Invitat la eveniment, Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, a cam venit cu capsa pusă și pus pe cîrcoteli arătîndu-se deranjat de tot felul de chestiuni care țineau, chipurile, de organizare. În fapt, Bunea Stancu n-a făcut altceva decît să perpetueze o rivalitate stupidă care persistă de ani buni între Brăila și Galați și care omoară din fașă, încă nenăscuta mega – regiune de pe urma căreia, în teorie, am avea de cîștigat cu toții.
