A început cursa pentru statutul de Capitală Culturală Europeană, dată între cele trei mari orașe din România, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Lupta nu se duce doar la nivel cultural ci se duce la nivel administrativ. Doar 30% din evaluarea dosarelor de înscriere în cursă o reprezintă cultura orașului, restul de 70% o reprezintă infrastructura, capitol la care Timișoara mai are mult de lucru.

A început cursa pentru statutul de Capitală Culturală Europeană, dată între cele trei mari orașe din România, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Lupta nu se duce doar la nivel cultural ci se duce la nivel administrativ. Doar 30% din evaluarea dosarelor de înscriere în cursă o reprezintă cultura orașului, restul de 70% o reprezintă infrastructura, capitol la care Timișoara mai are mult de lucru.

Proiectul care dorește să transforme Timișoara din capitala Banatului în Capitala Culturală Europeană este departe de a fi atins toate obiectivele prevăzute în dosarul de participare. Deși numele concursului este "Capitală Culturală Europeană în anul 2020", participarea nu se face doar pe baza mișcării culturale din orașul respectiv, importantă fiind o infrastructură foarte bine pusă la punct. 

Din nevoile majore ale orașului se numără o sală de spectacole de minim zece mii de locuri, dar și multe spații non-convenționale dedicate artei și culturii în speță. În conceptul reprezentanților asociației Timișoara Capitala Culturală Europeană mai este nevoie de multe alte spații pentru a conta în cursa aceasta. „Am avut deja trei întâlniri cu cei care vor realiza PUG-ul Timișoarei în perioada 2014-2020 și le-am prezentat nevoile  noastre. Dintre acestea am subliniat un muzeu dedicat în exclusivitate artei contemporane, un spațiu de expoziție bine organizat și alte spații de cultură non-convenționale. Normal, Timișoara mai are nevoie de multe alte spații dedicate culturii cum ar fi o cinematecă sau un incubator cultural, pentru a câștiga acest statut", a declarat Corina Răceanu.

Deși autoritățile locale anunțau că vor susține temeinic acest scop, participarea acestora este mai mult morală. Susținerea propriu-zisă vine din partea mediului de afaceri din Timișoara care va veni cu resurse pentru a duce la îndeplinirea obiectivului. „Nu ne vom referi la bani când vorbim despre susținere. Noi avem nevoie de resurse, iar dacă toată lumea contribuie cu ceva vom reuși să îndeplinim acest scop. Primăria a promis că ne va ajuta cu un spațiu unde va funcționa sediul asociației, mai mult ține doar de implicarea fiecărui membru și nu numai", a declarat Teodora Borghoff, Directorul Executiv al Asociației Timișoara Capitala Culturală Europeană.

În anul 2020 vor fi desemnate trei orașe care vor primi statutul de Capitală Culturală Europeană, nu două cum era până acum. Șansele ca Timișoara să primească acest statut nu sunt foarte mari dar, cu toate acestea, cei implicați direct nu își pierd încrederea.

Chiar dacă în momentul de față Timișoara pare că este puțin în urmă față de Cluj-Napoca dar cu câțiva pași înaintea Iașului, un lucru important care va cântări la dosarul de participare este faptul că  direcția culturală a orașului de pe Bega va fi stabilită la modul participativ. „Un atu față de contracandidatele noastre din țară îl reprezintă faptul că cetățenii implicați în viața culturală a orașului vor stabili valorile culturale după care se ghidează și definiția care îi caracterizează. În locul unei campanii creeate artificial, noi vom pleca pe drumul care ne reprezintă pe noi ca cetățeni ai acestui oraș", a mai spus Teodora Borghoff.

 La Iaşi se gândeşte o strategie pentru Capitala Culturală Europeană

Reprezentanţii Primăriei Iaşi nu au făcut niciun demers pentru a crea un portofoliu de proiecte necesar în cursa pentru capitala culturală europeană. Şefii oraşului le-au trasat în schimb sarcini de serviciu funcţionarilor din Biroul de Servicii Civice care ar trebui să gândească un program. „Pentru Capitala Culturală Europeană, avem un birou specializat care gândeşte un program. În plus, mai avem discuţii cu mai multe firme de consultanţă pentru a putea parcurge toţi paşii", a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei. Fără strategie sau dezbateri cu parlamentarii, fundaţiile şi oamenii de cultură, aşa cum s-a procedat în alte oraşe, edilii se bazează pe un consorţiu, înfiinţat anul trecut care nu are ca scop elaborarea documentului de candidatură la titlu. Forumul Iniţiative Civice este organismul format din oameni de cultură care şi-a propus să întocmească proiecte, programe şi dezbateri pe teme cultural. „Important este că am făcut primul pas, acest forum care gândeşte activităţi culturale", a mai spus Buraga. (un material realizat de Gabriela Toma)

Cluj-Napoca mizează pe infrastructura deja creeată

Promovarea Clujului drept Capitală Culturală Europeană se face de către Asociaţia Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană, organism din care fac parte renumite instituţii de cultură, asociaţii, teatre, opere etc. Asociaţia s-a înfiinţat în anul 2010 şi a organizat, până acum, numeroase activităţi menite să susţină candidatura oraşului de pe Someş. Este vorba de expoziţii, proiecţii de film, festivaluri precum Temps d Images, SoNoRo etc. Imaginea municipiului a fost promovată şi la Târgul de Turism de la Madrid 2012, Clujul fiind singurul oraş românesc participant.

„Intenţia noastră de a fi Capitală Europeană a Culturii a trecut dincolo de graniţele României, mărturie sunt scrisorile de susţinere pe care Asociaţia le-a primit de-a lungul unui an de existenţă din diferite părţi ale Europei,  semn că acţiunile noastre sunt observate. Consider că participarea la competiţia deschisă prin acest program al Capitalei Culturale Europene nu este un joc de imagine, ci o ocazie de a regândi strategia municipiului pe următorii 10 ani înţelegând cultura ca o resursă de dezvoltare durabilă", se arată pe pagina electronică a Asociaţiei.