Ce dracu au femeile în cap de sînt atît de disperate după pantofii cu toc? Probabil că le înnebuneşte faptul că le cam obligă să meargă în genunchi de durere/plăcere.
Şi ce e cu disperarea asta după poşetele scumpe şi uriaşe, al căror design zici că a fost inspirat de sacoşele din Metro?
Ele cică vor să fie admirate, nu? Da' cîţi bărbaţi se uită la poşetele duduilor, dacă nu sînt în dreptul fundului, normal? Sau cîţi exclamă labo-laudativ: mamă ce tocuri lungi are gagica aia?!
De fapt, adevărul e că pantofii şi poşetele reprezintă un fel de mega-întrecere cu circuit închis. În sensul că nu contează decît pentru ele, gagicile. Noi oricum nu băgăm în seamă detaliile astea.
Păi dacă tot stau lucrurile aşa, de ce să plătim noi? Şi de parcă asta nu era îndeajuns, au mai inventat şi o grămadă de reguli stupide. Altfel spus, dacă femeia îţi spune că vrea să-i cumperi o pereche de pantofi ar fi cazul să faci rapid un mic împrumut la bancă. Bine, mai avantajos ar fi s-o părăseşti rapid, dar asta e altă poveste. Asta pentru că pantofii se asortează întodeauna cu poşeta, pentru care trebuie un anumit tip de rochie care la rîndul ei nu merge cu cerceii pe care îi are. Şi apoi noii cercei nu dau bine cu inelele, mărgelele şi alte bazaconii.
Şi totul de la o amărîtă pereche de pantofi!