Tudorache, omul cu amenzile

Brusc şi deodată, Daniel Tudorache a ajuns în centrul atenţiei. A apărut cu poză pe prima pagină a ziarelor, a iscat controverse. Asta de cînd s-a luat în beţe cu nenorocirea numită ArcelorMittal Galaţi. Tudorache a amendat Combinatul de patru ori în 3 luni, pentru că-şi bate joc atît de programul de mediu, cît şi de plămînii gălăţenilor. Pentru faptul că şi-a făcut treaba pentru care era plătit, a fost demis. Din comisar şef, Tudorache a devenit simplu comisar. La o săptămînă după demitere, Bucureştiul, mai exact Garda Naţională de Mediu (GNM), îi oferă lui Tudorache un post în cadrul Corpului de Control al acestei instituţii. Sună a avansare, nu? Să vedem ce părere are şi Tudorache.

Grosu: Comisarul general al GNM, Gheorghe Rusu, a afirmat că îşi doreşte să veniţi la Bucureşti. Consideraţi că v-a luat la mişto cu această ofertă?
Tudorache: Nu, de ce să mă ia la mişto?
Grosu: Păi, acum vă demite, acum vrea să avanseze. Sună a banc.
Tudorache: D-le Grosu, ştiţi dumneavoastră că domnul Rusu m-a demis?
Grosu: O fi pus şi el umărul, alături de Ionel Borş.
Tudorache: Nu, nici Rusu şi nici Borş nu m-au demis, ci altcineva.
Grosu: Atunci înseamnă că sînt politicieni.
Tudorache: Nu ştiu ce sînt, eu vreau doar să le mulţumesc domnilor deputaţi Victor Paul Dobre şi Dan Nica pentru că şi-au îndreptat atenţia asupra mea, un simplu comisar originar din Tecuci.
Grosu: De ce n-aţi căzut la pace cu indienii? Tactica lor e simplă: cînd cineva îi deranjează, îl cumpără cu bani.
Tudorache: Nu vreau să bravez, dar trebuie să ştiţi că cei de la ArcelorMittal mi-au oferit foarte mulţi bani, însă am refuzat. Am altă educaţie.
Grosu: Şi dacă era o capcană, un flagrant cu procurori?
Tudorache: Nu, nici pomeneală.
Grosu: Plecaţi sau nu la Bucureşti, la Corpul de Control al GNM?
Tudorache: Nu mă eschivez să vă răspund, dar chiar nu ştiu ce o să fac. Acum sînt în concediu. Abia am intrat de vineri, deci am timp să mă gîndesc.
Grosu: Luaţi propunerea lui Rusu ca pe o promovare sau ca pe o tragere pe linie moartă?
Tudorache: Şi una, şi alta. Eu nu ţin morţiş să plec la Bucureşti. Pe de altă parte, o eventuală plecare în Bucureşti ar însemna reîntoarcea în locul unde am făcut facultatea. Dumneavoastră spuneţi că o să am tot felul de avantaje: maşină, telefon, deconturi. Am şi la Galaţi astfel de avantaje care, credeţi-mă, nu mă tentează.
Grosu: Sînteţi kamikaze!
Tudorache: Nu, nu sînt kamikaze. Am 39 de ani, am doi copii, nu sînt eu şi-atît. Vreau doar să-mi fac meseria. ArcelorMittal trebuie să înţeleagă că a venit vremea să investească în mediu, că în joc e viitorul acestui oraş, sînt oamenii care trăiesc aici. Eu asta am încercat să fac. Să-i atenţionez că nu este bună direcţia în care se îndreaptă.